ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Transhumanța în pericol! Ministerul Mediului pregătește o nouă lovitură: zeci de mii de hectare de pădure și pășune, în aria strict protejată. România ar putea rămâne fără ciobani, oi și capre.

Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică, din 20 aprilie, noua metodologie pentru identificarea zonelor prioritare pentru biodiversitate – adică a noilor arii protejate care vor avea restricții sporite, potrivit Napoca News.
 
 
Metodologia elaborată în cadrul proiectului „Identificarea zonelor potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitatele naturale terestre și marine, în vederea punerii în aplicare a Strategiei Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030” se face după ce deja s-a finanțat, cu bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alt proiect care a stabilit noi arii cu protecție strictă, pentru modificările la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
 
În 2023, când Ministerul Mediului a făcut licitație și a atribuit contractele pentru acest prim proiect, a început și un imens scandal cu localnicii afectați de viitoarele restricții – mai ales interdicția de exploatare a lemnului și pășunatul. Nu este prima oară când s-ar interzice aceste două activități. În 2015 a mai fost un proiect finanțat din fonduri europene – INSPIRE – care a stabilit ariile protejate pe pășunile finanțate pentru agricultură, cu alte fonduri europene, de la APIA. Cei care s-au luptat atunci cu Ministerul Mediului, pentru revenirea la pășunat, spun că hărțile s-au schimbat și atunci, și acum, „din pix”, din birou, fără să se țină cont de activitățile economice din zonele montane.
 
 Un nou dezastru socioeconomic, sub pretextul salvării naturii sălbatice

Legislația Mediului afectează foarte multe alte domenii, iar extinderea ariilor protejate și stabilirea unor areale uriașe cu protecție strictă va putea crea un nou dezastru socioeconomic, sub pretextul salvării naturii sălbatice. Cu toate că pășunile nu au fost niciodată parte din așa-zisa natură sălbatică, ci s-au folosit pentru pășunat, Mediul le include în ariile cu protecție sporită, unde animalele nu vor mai avea voie să pască iarba, chiar dacă legislația privind pășunile ține de Ministerul Agriculturii.

În această perioadă se află în dezbatere publică ordinul pentru noua metodologie de stabilire a ariilor protejate, dar scandalul pe această temă a început din 2023, când Ministerul Mediului a plătit, din PNRR, firmele care au câștigat licitația pentru realizarea „Studiului de identificare a zonelor potențiale de non-intervenție/protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030”.

Localnicii din mai multe județe vizate au constatat că aceste proiecte se bazează pe aceleași expertize contestate de ei, care au devenit subiect de scandal cu Mediul.

Noul proiect aflat acum în dezbatere publică aduce unele modificări la cel anterior, dar suprafețele care intră în aria de protecție strictă rămân aceleași ca în cazul proiectului „Identificarea zonelor potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030”, finanțat prin PNRR, chiar dacă Mediul a acceptat, teoretic, să renunțe la o parte din suprafețele care afectau economia locală, în special exploatarea lemnului de foc și pășunatul.

„Strategia UE privind Biodiversitatea 2030 stabilește două ținte complementare: protejarea a cel puțin 30% din suprafețele terestre și marine ale UE și plasarea a cel puțin 10% din acestea sub regim de protecție strictă. Proiectul de față vizează cu precădere contribuția României la îndeplinirea țintei de 10%, prin desemnarea de Zone Prioritare pentru Biodiversitate cu regim de non-intervenție sau management minimal”, arată proiectul aflat acum în dezbatere publică, la Ministerul Mediului. România protejează în prezent 23,5% din suprafețele terestre, fără a fi atins încă niciuna dintre cele două ținte asumate, iar propunerile de zone prioritare pentru biodiversitate sunt subiect de scandal, de mai mulți ani, titrează Jurnalul Național.

Ministerul susține că proiectul nu vizează interzicerea exploatării lemnului, dar definițiile din legislația internațională arată că multe activități nu se vor mai putea desfășura, inclusiv pășunatul.

Proiectul INSPIRE a intrat peste pășunile subvenționate de APIA

Nici măcar nu ar fi prima oară când s-ar interzice pășunatul, inclusiv pe terenurile pentru care se dau subvenții agricole de la APIA. Un scandal similar a fost în 2015, când Ministerul Mediului a introdus noi limite ale ariilor naturale protejate, rezultate în cadrul proiectului „Realizarea de seturi de date spațiale în conformitate cu specificațiile tehnice INSPIRE pentru ariile naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000, având în vedere optimizarea facilităților de administrare a acestora”, plătit tot din fonduri europene – SMIS 43380 -, proiect desfășurat în perioada martie 2014 – noiembrie 2015. Prin acel proiect s-au mutat limitele siturilor de importanță comunitară listate în Anexele nr. 1 și 2 ale Ordinului Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 46/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 114 din 15 februarie 2016.

Nemulțumirile localnicilor lăsați fără activități de bază

Cel mai mare scandal a fost în Făgăraș, unde proiectul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor privind stabilirea „zonelor de protecție strictă” (ZPS) include arii extinse, aproape toată suprafața forestieră, dar localnicii au identificat și zone din intravilanul localităților, pentru care deja au votat împotrivă consiliile locale.

Localnicii susțin că hărțile pentru fiecare localitate nu s-au făcut prin consultarea proprietarilor de terenuri și au ajuns la aceștia abia în septembrie 2025, când primarii, composesoratele și proprietarii de terenuri au fost puși în fața faptului împlinit – aceștia spun că urmează să li se ia drepturile asupra proprietăților pe care le dețin sau le administrează.

Nemulțumiri sunt și în județele Argeș și Dâmbovița, unde mii de hectare de pășune, nu doar de pădure, intră în zona de protecție strictă, prin noul proiect de modificare legislativă. În Dâmbovița sunt vizate 11.000 de hectare de pădure, cea mai mare suprafață aparținând comunei Moroeni, care include Parcul Natural Bucegi. Prefectul județului Dâmbovița, Marian Tănase, a susținut eliminarea din zonele vizate de aplicarea restricțiilor a acelor suprafețe pentru care există deja proiecte de investiții aprobate.