ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



„Fabuloasă motivarea judecătorului Alexandru Vasile de la Ploiești. Sincer, cred că la ea a lucrat un întreg conclav de creiere grele! Se complică rău lucrurile...”, scrie jurnalistul InPolitics, Bogdan Tiberiu Iacob. Și așa și e!
 
Curtea de Apel Ploiești a stabilit că Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României poate fi atacată în contencios administrativ. Instanța a respins excepția necompetenței generale ridicată de Ministerul Public și a reținut că actul contestat are caracter de act administrativ normativ, supus controlului judiciar, se arată în motivarea hotărârii (DOCUMENT PDF AICI) care a bucurat opinia publică românească în ultimele 24 de ore, notează Știripesurse.

Hotărârea a fost dată într-un context excepțional: anularea procesului electoral prezidențial de către Curtea Constituțională, fără sesizarea unui competitor electoral, fără proceduri contradictorii și fără garantarea dreptului de apărare, ceea ce, în opinia reclamantei și în aprecierea instanței, a generat o gravă criză constituțională și o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale.

Instanța, despre natura Hotărârii Curții Constituționale

Curtea de Apel a subliniat că, potrivit Constituției României și Legii nr. 47/1992 privind organizarea Curții Constituționale, această instituție emite decizii, hotărâri și avize, în funcție de atribuțiile exercitate. Doar deciziile CCR, și doar în cazurile expres prevăzute – controlul constituționalității legilor, tratatelor, regulamentelor sau excepțiilor de neconstituționalitate – au caracter general obligatoriu și putere numai pentru viitor.

În schimb, hotărârile Curții, cum este și cea din 6 decembrie 2024, nu beneficiază de prezumția de generalitate și imuabilitate absolută. În cazul de față, CCR a acționat în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție („veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului”), atribuție care nu presupune emiterea unei decizii jurisdicționale în sensul clasic.

Astfel, instanța a constatat că Hotărârea nr. 32 este un act administrativ normativ: a fost emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în executarea unei legi – Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României – și a produs efecte juridice generale, asupra unui număr nedefinit de cetățeni români cu drept de vot.

Act normativ, nu jurisdicție: un punct esențial

În motivarea sa, Curtea de Apel a accentuat că hotărârea contestată nu poate fi calificată drept act jurisdicțional deoarece:

  • Nu a fost precedată de o procedură contradictorie.
  • Nu s-a asigurat dreptul la apărare persoanelor interesate (cetățeni, candidați).
  • Nu au fost administrate probe sau susținute pledoarii.
  • Nu s-a respectat transparența, caracteristică activității jurisdicționale.

De altfel, ședința Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 s-a desfășurat în secret, fără convocarea părților implicate, fără prezența Ministerului Public, încălcându-se astfel principiile fundamentale ale unui proces echitabil.


Prin urmare, Curtea de Apel a considerat că, neîndeplinind condițiile unui act jurisdicțional, hotărârea CCR trebuie încadrată ca act administrativ normativ, ceea ce atrage aplicarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Dreptul la control judecătoresc al actelor administrative: o garanție constituțională

Instanța a invocat în susținerea admisibilității acțiunii și art. 52 din Constituție, care garantează dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, printr-un act administrativ, să obțină recunoașterea dreptului său sau a interesului legitim și anularea actului. În plus, art. 126 alin. (6) consacră principiul controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităților publice.

Astfel, așa cum a reținut Curtea, orice act administrativ – inclusiv cel emis de Curtea Constituțională în exercitarea atribuțiilor sale nejurisdicționale – poate fi contestat în justiție, dacă afectează drepturi fundamentale și nu există o procedură specifică alternativă.

Relevanța efectelor juridice produse de Hotărârea nr. 32

Un alt element reținut de instanță a fost caracterul erga omnes al efectelor Hotărârii nr. 32. Aceasta nu a vizat persoane determinate, ci a afectat, deopotrivă, toți cetățenii români cu drept de vot, candidații validați pentru turul al II-lea, precum și întreg procesul electoral.

În virtutea acestor efecte generale, Curtea a concluzionat că Hotărârea nr. 32 întrunește toate caracteristicile unui act administrativ normativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ.

Neexistând o excepție legală aplicabilă, acțiunea este admisibilă

Instanța a constatat că Hotărârea nr. 32 nu intră în categoria actelor exceptate de la controlul judecătoresc, cum sunt cele privind relațiile cu Parlamentul sau actele de comandament militar. Nici Legea Curții Constituționale și nici altă lege organică nu prevăd o cale specifică de atac pentru un asemenea act, astfel că aplicarea dreptului comun, respectiv a contenciosului administrativ, este pe deplin justificată,

În plus, Curtea de Apel a evocat în sprijinul soluției sale și Raportul Comisiei de la Veneția, care prevede necesitatea existenței unor căi de atac efective împotriva deciziilor autorităților electorale, pentru limitarea puterii discreționare și protecția drepturilor fundamentale.

Potrivit hotărârii Curții de Apel Ploiești chiar și Curtea Constituțională, ca autoritate publică, atunci când emite acte administrative cu efecte generale, poate fi supusă controlului judecătoresc. Supremația Constituției și protecția drepturilor fundamentale prevalează în fața oricărei autorități, indiferent de rangul acesteia.