ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


ACTUALIZARE: Viorel Pașca, coordonatorul azilelor din Bihor, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT. De asemenea, și soția sa, fiii lor și președinta asociației, informează Gândul - FOTO/VIDEO: 

Pașca are calitatea oficială de suspect, a declarat miercuri, avocatul său, după audierile de la DIICOT. Dar, in timp ce statul acuză nereguli, zeci de voluntari susțin că situația este complet diferită: aceștia afirmă că, de ani de zile, chiar instituțiile statului au trimis la centrele lui Viorel Pașca pacienți pe care spitalele nu îi mai puteau prelua.

Viorel Pașca a fost adus miercuri dimineață, 1 iulie, la sediul DIICOT din București, unde a fost audiat câteva ore. VIDEO de la circul cu luptători „țestoase Ninja” pentru o audiere a unui om normal:
„Știți mai multe ca mine. Eu aflu de la voi. Vezi că știi mai multe?”, le-a spus Pașca jurnaliștilor înainte să fie audiat de anchetatori.
 
Culmea, imaginile de la „azilul groazei”, publicate chiar de anchetatori, arată, pe lângă o polițistă sexy cu mâinile în buzunare, niște locații foarte curate, care nu se pupă cu acuzele aduse - VIDEO:
 
Pe rețelele sociale au apărut numeroase mesaje de susținere a lui Viorel Pașca. Între timp, mai mulți oameni au venit la cimitirul din Dumbrava pentru a-și arăta susținerea față de Viorel Pașca, în contextul scandalului izbucnit ieri. Cei prezenți au transmis că îl sprijină și consideră că activitatea sa de-a lungul anilor nu ar trebui judecată doar prin prisma evenimentelor recente.
Jurnalista Magdalena Popescu de la ”Vocea Vălcii”, corespondent Antena 3, a publicat pe Facebook mai multe reacții, întrebându-se, printre altele, unde a fost statul român până acum și cum este posibil ca zeci de persoane vârstnice, vulnerabile si FĂRĂ ACTE  să fie aduse în Vâlcea de la Bihor fără ca autoritățile locale să fie pregătite să le preia.
 
Jurnalista spune că din declarațiile unor medici, jurnaliști și voluntari, reiese că în centrele sociale din Dumbrava ajungeau oameni în stare critică, unii cu membre amputate, alții paralizați sau complet abandonați, care erau refuzați în alte centre. Mai mult, ea acuză lipsa de coordonare a autorităților, care au transferat în Vîlcea, de la Bihor, zeci de persoane vârstnice,  vulnerabile si FĂRĂ ACTE, fără ca autoritățile locale să fie pregătite să le preia.
 
Acum, 58 dintre bătrânii vulnerabili aduși din Bihor zac in curtea unui spital, fără niciun ajutor.

Publicăm mai jos reacțiile jurnalistei Magdalena Popescu, corespondent local Antena 3:

”Doamne ferește!

Cazul de la Bihor ridică o întrebare simplă: unde a fost statul român până acum?
 
Ani de zile, oameni fără familie, fără posibilități și cu afecțiuni grave au fost externați din spitale și trimiși într-un singur loc, pentru că sistemul nu avea o altă soluție. Dacă acest lucru s-a întâmplat, atunci responsabilitatea nu poate fi pusă doar pe umerii celui care i-a primit.

Din reportajele pe care le-am urmărit și din declarațiile unor medici, jurnaliști și voluntari, reiese că acolo ajungeau oameni în stare critică, unii cu membre amputate, alții paralizați sau complet abandonați. Se spune că nu erau refuzați și că erau aduși din mai multe județe.
 
Astăzi, statul îi scoate pe acești oameni în plină caniculă pentru evaluări și îi duce la spital. Dar după spital? Unde vor merge? Înapoi în stradă? În alt centru care nu există?
 
Dacă au existat nereguli, ele trebuie anchetate, iar cei vinovați trebuie să răspundă. Dar la fel de adevărat este că trebuie să răspundă și cei care, ani la rând, au știut că acești oameni nu aveau unde să fie îngrijiți și nu au construit nicio alternativă.
 
Să transformăm un caz complex într-o simplă armă politică este cea mai ușoară soluție. Mult mai greu este să răspundem la întrebarea esențială: cine avea obligația legală și morală să aibă grijă de acești oameni?
Înainte de a condamna, să aflăm întregul adevăr. Iar adevărul trebuie să îi privească pe toți, nu doar pe cei convenabili politic. 

Cum este posibil ca zeci de persoane vârstnice,  vulnerabile si FĂRĂ ACTE  să fie aduse în Vâlcea de la Bihor fără ca autoritățile locale să fie pregătite să le preia?

După ce inițial s-a anunțat că vor fi transferate 29 de persoane, în realitate au ajuns 58. O diferență uriașă, în condițiile în care centrele de asistență erau deja la capacitate maximă.

Mai grav, oamenii au rămas în curtea Spitalului Județean de Urgență Vâlcea, în așteptarea unei soluții. Vorbim despre persoane în vârstă, vulnerabile, care aveau nevoie de protecție și îngrijire imediată. 

Cine răspunde pentru această lipsă de coordonare? Cine a decis să dubleze numărul persoanelor transferate fără a se asigura că există locuri și condiții pentru preluarea lor?
 
58 de destine nu sunt simple cifre într-un tabel. Sunt oameni care merită respect, demnitate și responsabilitate din partea instituțiilor statului”.
 
 
Pe rețelele sociale au apărut mesaje de susținere a lui Viorel Pașca.

Molnár Dóra a scris:

”Mă uit la tot ce se întâmplă și simt o revoltă pe care cu greu o pot descrie în cuvinte.
 
Trăim într-o țară în care statul pare să fie expert în a distruge ceea ce nu este în stare să construiască. În loc să îi sprijine pe oamenii care își dedică viața celor abandonați, îi sufocă în controale, hârtii și decizii care lovesc, în primul rând, în cei mai neajutorați.
 
Ni se spune că toți beneficiarii au fost relocați în siguranță, în județele lor. Sincer, mă întreb: unde? Pentru că ani la rând tocmai aceste județe i-au trimis la Dumbrava. Unii au fost aduși cu ambulanța, alții chiar însoțiți de poliție, pentru că nimeni nu îi mai voia și nimeni nu își asuma responsabilitatea pentru ei.
 
Astăzi ni se spune că, dintr-odată, există soluții pentru toți. Din suflet sper că este așa. Pentru că în spatele fiecărei statistici există un om bătrân, bolnav sau abandonat, care are nevoie de un pat, de hrană și de demnitate.
Mi-e rușine de felul în care ajungem să ne tratăm oamenii cei mai vulnerabili. Mi-e rușine că pare mai ușor să închizi o ușă decât să cauți o soluție.
 
Nu cunosc toate răspunsurile și nici toate detaliile acestui caz. Dar știu un lucru: atunci când sute de oameni depind de o decizie, acea decizie trebuie să îi aibă pe ei în centrul atenției. Nu orgoliile. Nu politica. Nu imaginea.
Pentru că, la final, nu instituțiile vor dormi singure și speriate într-un pat străin. Ci acești oameni.
 
Alături de Viorel Pasca!”

Ionică Ștefan Gabriel: „Ieri am văzut în acțiune statul care își abandonează oamenii, iar pe cel care îi ajută îl tratează ca pe un infractor. De ce? Ca să folosească niște amărâți uitați de societate pentru a câștiga o răfuială politică!
 
Există ceva profund nedrept în ceea ce am văzut zilele acestea.
 
Timp de aproape 20 de ani, Viorel Pașca, un simplu sculer-matrițer din Bihor, a făcut ceea ce statul român nu a reușit sau nu a vrut să facă: a primit în grijă oameni pe care nimeni nu-i mai voia.
 
Bătrâni abandonați. Bolnavi. Oameni fără adăpost. Persoane scoase din spitale fără să aibă unde merge.
 
Nu vorbeau despre ei politicienii. Nu existau în statistici. Erau pur și simplu... uitați. 
 
Din donații, nu din bani publici, au fost cumpărate case în care acești oameni au primit un pat, o masă caldă, medicamente și, poate cel mai important, demnitate.
 
Nu spun că totul era perfect.
 
Nu spun că nu trebuiau respectate toate prevederile legale și nici că, dacă există suspiciuni de încălcări ale legii, acestea nu trebuie investigate.
 
Dar mă întreb dacă era nevoie de o desfășurare impresionantă de forțe pentru un om care nu s-a ascuns niciodată, despre care televiziunile au făcut reportaje ani la rând și la care chiar instituții ale statului trimiteau persoane fără sprijin.
 
Ceea ce m-a tulburat cel mai mult nu este ancheta.
 
Ci imaginile cu sute de bătrâni și bolnavi scoși din casele în care locuiau și mutați în plină caniculă, la 43 de grade în câmp, în timpul intervenției în forță.
  
În România, vedem aproape zilnic oameni fără adăpost dormind pe trotuare.

Vedem bătrâni care caută mâncare prin gunoaie.

Vedem bolnavi plimbați între spitale pentru că nimeni nu îi primește.

Pentru ei nu se mobilizează sute de oameni.
 
Pentru ei nu există urgență.

Dar când cineva încearcă, cu mijloace limitate, să acopere golurile lăsate de stat, atunci apar brusc toate instituțiile.
Dacă Viorel Pașca a încălcat legea, acest lucru trebuie demonstrat în instanță, cu probe, nu prin execuție publică.
Iar dacă a făcut și bine, acel bine nu ar trebui șters din memorie doar pentru că există o anchetă.

Statul are obligația constituțională să îi protejeze pe cei vulnerabili.

Când nu o face, iar un cetățean încearcă să preia această povară, răspunsul firesc nu ar trebui să fie hărțuirea, ci găsirea unei soluții prin care acei oameni să fie îngrijiți în condiții legale și omenești.

Întrebarea care rămâne este una simplă:

Unde erau toate aceste instituții când oamenii aceștia dormeau abandonați pe străzi?

Și, mai ales...

Unde vor fi mâine cei peste 400 de oameni care până ieri aveau un acoperiș deasupra capului?”
 
VIDEO DE AZI DE LA LOCUL RESPECTIV: