ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Fermierii din țara noastră îl acuză pe Klaus Iohannis că este președintele ucrainenilor, nu al românilor, după ce acesta a declarat că va face totul pentru a salva agricultura ucraineană.
 
Încetarea acordului cu Rusia în privința cerealelor va pune o presiunea uriașă pe producătorii români, care, în proporție de 70%, vor intra în faliment, ne spune Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

În timp ce premierul Poloniei a anunțat că nu va permite importul de cereale din Ucraina, chiar dacă UE va decide contrariul, pentru a-i proteja pe agricultorii polonezi, președintele Klaus Iohannis a dat asigurări că va face totul pentru a sprijini exporturile ucrainenilor. Fermierii români s-au arătat extrem de indignați față de poziția președintelui Iohannis, arătând că acesta este președintele ucrainenilor, nu al românilor.

”Președintele Klaus Iohannis a spus că nu-l interesează decizia lui Putin și că va face totul ca poporul ucrainean să nu sufere. Misiunea președintelui României este să salveze agricultura ucraineană, că e președintele ucrainenilor, nu al românilor”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR. Acesta s-a plâns de faptul că Portul Constanța este plin de camioane ucrainene, iar depozitele și mijloacele de transport sunt ocupate tot cu cerealele din Ucraina. O altă lovitură pe care au primit-o fermierii, în plină campanie agricolă, a fost modificarea Codului Rutier, prin care se interzice manevrarea tractoarelor agricole pe câmp fără permis de conducere, deși, potrivit unei decizii a Curții Supreme, tractorul nu este considerat autovehicul și poate fi condus fără permis. ”Și asta în timp ce utilajele și autocamioanele din Ucraina nu se supun Codului Rutier. Ucrainenii circulă supraîncărcați, circulă fără ITP, fără rovinietă, poate și fără permis și încalcă toate regulile, pentru că nimeni nu-i controlează”, susține Laurențiu Baciu.

Bate vântul falimentului

Indiferent de deciziile de la UE, în România nu s-a respectat interdicția importurilor, pentru că au venit cu șmecheria aia cu contractul încheiat înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului european, ne spune președintele LAPAR, Laurențiu Baciu. ”La toamnă sau cel târziu în primăvara viitoare, 60-70% din fermieri vor intra în faliment. Producția de grâu anul acesta este mică, deși se preconiza o producție foarte mare. Când s-a trecut la recoltat, fermierii au constatat că producția este cu 30-40% mai mică decât au sperat. Una din cauze a fost că, în timpul acumulării producției, nu au fost precipitații, dar cea mai importantă cauză a fost frigul din primăvară, care a dus la îmbătrânirea plantelor. Apoi prețurile au fost la jumătate față de anul trecut și ele continuă să scadă. Acum se vinde cu 80 de bani-90 de bani și, cu cât merge recoltatul mai spre nord, mai scade, din cauza distanței dintre locul unde se încarcă marfa și port. Se acoperă, astfel, în jur de 60-70% din cheltuieli. La prețul actual al grâului, ar trebui să ai o producție, pe care să o și vinzi, de cel puțin 7 tone de grâu la hectar, dar media pe țară se va închide undeva în jurul a 4 tone la hectar”, ne-a precizat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Se încearcă prelungirea interdicției importurilor

Miniștrii agriculturii din Polonia, Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia s-au întâlnit la Varșovia pentru a discuta despre  măsurile posibile pentru a asigura reguli corecte pentru fermierii din statele membre UE și țările candidate. La finalul reuniunii, oficialii au semnat o declarație comună privind necesitatea prelungirii măsurilor preventive ale UE asupra importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui originare din Ucraina. De asemenea, prin această declarație, miniștrii au propus ca lista produselor care fac obiectul măsurilor preventive să rămână deschisă, pentru a permite ca utilizarea acestora să răspundă eficient la probleme similare din alte sectoare decât cerealele și semințele oleaginoase.