Ioana Voicu Arnăuțoiu, fiica partizanilor martiri din Nucșoara, Maria Plop și Toma Arnăuțoiu, a reacționat la afirmațiile senatorului Șerban Nicolae, conform cărora partizanii anticomuniști din munți au slăbit capacitatea de apărare a României, iar acțiunea lor a fost îndreptată împotriva intereselor țării. Șerban Nicolae a mai spus că încercarea de schimbare a stăpânului sovietic cu stăpânul american nu era cu nimic mai bună și a susținut că Stalin și Churchill au fost în egală măsură doi criminali.

Îmtr-o emisiune la Realitatea TV, fiica celor doi partizani a explicat care sunt punctele în care afirmațiile senatorului PSD nu sunt susținute, oferind și exemple din îndelungata cercetare făcută de Ioana Voicu-Arnăuțoiu despre partizanii din munți și în special despre grupul din care au făcut parte părinții săi, Maria Plop și Toma Arnăuțoiu. 

„Vreau să vă spun câteva cuvinte despre partizanii de la Nucșoara. Aș începe cu Toma Arnăuțoiu, care este exact exemplul despre care vorbea domnul Nicolae în primul paragraf.

A terminat Școala de Cavalerie, a luptat doar pe Frontul de Vest, a fost rănit și a avut o mare "vină": ultimul loc în care a fost încadrat a fost Regimentul de Gardă de la Palatul Regal.

Fals față de ceea ce a spus domnul Nicolae: și armata și jandarmeria au fost reformate profund, în 1946. Arnăuțoiu a fost scos din armată, deși fusese un ofițer exemplar. E un nonsens ce spune domnul Nicolae. Că domnia sa consideră că a lupta împotriva regimului înseamnă să îți dorești un regim străin, asta ține de democrație. România, care a fost democrație până la instaurarea comunismului, avea acest joc al politicii, în care oamenii puteau alege și sprijini partidul în care credeau.

În munți nu au luptat doar militari, întâmplător în grupul de la Nucșoara erau și doi militari, ceilalți erau țărani, pentru care comunismul a însemnat să rămână fără mica lor proprietate, cum a fost și cazul lui Gheorghe Rizea. Pentru ei, a pierde proprietatea era un lucru esențial, ca și minciuna pe care se baza noul regim comunist, oamenii care au ajuns la putere nu erau cel mai des și cei mai muncitori dintr-o anumită localitate. 

Ei voiau nu să vină la București și să dea jos primul ministru, ci să intervină când schimbarea regimului era ajutată și de evenimente politice din Europa. Ei vroiau să anihileze puterea locală. Niciun grup de partizani nu și-a propus să vină la București să schimbe lucrurile", a povestit Voicu-Arnăuțoiu”, la Realitatea TV. 

POVESTEA GRUPULUI de PARTIZANI de la Nucșoara, spusă de fiica a doi dintre ei

Fiica celor doi partizani de la Nucșoara a povestit, pe scurt, cum s-a format, cum a rezistat și cum a fost distrus grupul de partizani de la Nucșoara. 

Ioana Voicu-Arnăuțoiu: „Tatăl meu, Toma Arnăuțoiu, provenea dintr-o familie cu cinci copii, cea a învățătorului din Nucșoara, care a garantat cu propria avere obținerea de pământ a sătenilor. De aceea, pentru că erau respectați și iubiți în Nucșoara, când s-a format grupul de partizani, în martie 49, au fost sprijiniți de oameni, preoții au fost toți de acord să sprijine grupul. Arnăuțoiu provenea dintr-o familie foarte implicată în viața comunității.

Cariera în armată a fost curmată, apoi a venit la Facultatea de Drept în București și fratele său mi-a povestit că era foarte nemulțumit în ultimii ani de situația din armată, de generalii epurați și de tot ce se întâmpla în România. Când a venit colonelul Arsenescu i s-a părut că un grup de partizani era o soluție formidabilă, credeau că situația internațională va fi favorabilă căderii comunismului.

Și-au dat seama după primii doi trei ani în munți că lucrurile nu se vor schimba. Dintre cele patru femei care au venit în munți, unele dintre ele nu au rezistat la traiul în bordeiele din munți. Au rămas tot mai puțini, până la final tot mai puțini. În 1952 au găsit o peșteră, Râpele cu Brazi se cheamă, a fost salutar pentru că s-au putut ascunde acolo încât nici nu se bănuia că sunt patru oameni acolo și că s-a născut la un moment dat acolo și un copil (n.r copilul născut în grotă este Ioana Voicu Arnăuțoiu).

S-a întâmplat la fel ca și în cazul altor grupuri de partizani: au fost trădați.

După mai bine de 9 ani, trei dintre ei au fost arestați, unul dintre ei, cel mai tânăr și care a refuzat să se predea, a fost ucis de trupele de Securitate, a urmat un an de anchetă, un proces ca în timpurile acelea și au fost executați, pe lângă cei trei partizani, preoți, învățători, ciobani care îi ajutaseră. Au fost executați în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959”, a mai povestit fiica celor doi partizani. 
 
Născută într-o grotă, trimisă de Securitate la orfelinat
 
În vara anului 1958 acest copil era închis în penitenciarul din Pitești împreună cu mama lui.
 
 
 Ioana Voicu Arnăuțoiu, foto cu mama,  Maria Plop
 
Soarta părinților părea pecetluită. Aveau să moară în închisorile comuniste. Fetița a avut însă un alt destin. Din închisoare a ajuns la orfelinat, de acolo a fost adoptată și a crescut fără să știe nimic despre părinții naturali sau despre copilăria timpurie. Iar într-o zi, după 1989, totul s-a schimbat.
 
Ioana Raluca Voicu, violonistă la filarmonica George Enescu, a aflat că părinții ei erau adoptivi. I-au spus că la patru ani au luat-o de la o casă de copii din Câmpulung.
 
Imediat după Revoluție, când accesul la orice document din perioada comunistă era aproape imposibil și în orfelinate nu existau arhive ale adopțiilor, Ioana a început să își caute trecutul.
 
A aflat că tatăl ei a fost Toma Arnăuțoiu, ofițer de carieră în anii 40. Mama - o țărancă frumoasă din Moldova. Amândoi au făcut parte din rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, despre care Ioana nu auzise până atunci niciodată.

Grupul condus de Toma Arnăuțoiu, Grupul de la Nucșoara, a fost cel mai longeviv din Munții Făgăraș. Aproape zece ani s-a chinuit Securitatea să îi captureze pe fugari. Sătenii refuzau să îi trădeze, familiile tăceau, în ciuda anchetelor chinuitoare.
 
Maria Plop coboară din ascunzătoarea sa, pe scară, cu micuța Ioana în brațe. Imaginea e trasă de un fotograf aflat în spatele plutonului de milițieni, care o aștepta jos, în bătaia puștii, pentru ca ”bandita” să nu scape
 
Într-un final, cineva a tradat și partizanii au fost prinși.
Părinții Ioanei au fost închiși, tatăl executat, iar mama a murit în detenție. În anul în care au fost prinși, 1958, sute de țărani care sprijiniseră gruparea de rezistență au ajuns și ei în închisoare. 



2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.