Măsurile de austeritate care au stîrnit furia publicului și au dus la prăbușirea guvernelor din Europa în urmă cu peste un deceniu revin în România, unde oficialii încearcă să controleze un deficit record.

Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a declarat pentru Financial Times că un prim set de creșteri de taxe și înghețări ale cheltuielilor a intrat în vigoare la 1 august, fiind planificate alte două pachete pentru sfîrșitul acestui an – în ciuda protestelor alimentate parțial de opoziția de extremă dreapta, scrie Financial Times.

”„Desigur, nu este ușor,” a spus Nazare, adăugînd că guvernul de coaliție este hotărît să adopte toate măsurile necesare. „Suntem cu toții pe deplin conștienți de starea actuală a bugetului.” Cu 9,3% din PIB, deficitul public al României a fost cel mai mare din UE în 2024, mult peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale blocului. Guvernul anterior a fost reticent în a adopta măsuri de strîngere a curelei înaintea alegerilor de anul trecut. Măsurile de austeritate rămîn profund nepopulare, după ce țara a trecut prin unul dintre cele mai dure seturi de reduceri de cheltuieli și creșteri de taxe din Europa, în urma crizei datoriilor suverane.

În 2012, guvernul de la București a căzut în urma protestelor anti-austeritate – ecou al evenimentelor similare din Grecia, Portugalia și Irlanda. De data aceasta, guvernul român încearcă să distribuie măsurile pe etape. Totuși, sute de protestatari au ieșit în stradă în București și alte orașe în această vară, liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, cerînd alegeri anticipate și promițînd să „refuze plata taxelor” impuse de ceea ce a descris ca un „guvern ilegitim”. Pachetul din 1 august include o creștere a cotei superioare a TVA de la 19 la 21%, precum și majorarea accizelor. Orice majorări ale salariilor din sectorul public și ale pensiilor sunt suspendate pînă în 2026. Însă măsurile mai dificile, cum ar fi reorganizarea guvernanței companiilor de stat și reducerea pensiilor generoase și a altor beneficii pentru foștii oficiali guvernamentali, urmează să fie stabilite. Nazare a spus că reforma pensiilor planificată urmărește să „elimine privilegiile speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată a judecătorilor, care pot începe să primească pensii la mijlocul anilor 40.

Măsurile controversate care așteaptă aprobarea – privind pensiile și reorganizarea guvernanței companiilor de stat, un alt sector predispus la clientelism – sunt deosebit de urgente, deoarece sunt condiții pentru accesarea fondurilor de redresare post-pandemie ale UE, care trebuie utilizate pînă la sfîrșitul anului viitor. Bucureștiul a recunoscut luna trecută că va pierde aproape un sfert din aceste fonduri din totalul inițial de 28,5 miliarde de euro pe care trebuia să le primească. România a accesat pînă acum mai puțin de 10 miliarde de euro din aceste fonduri. Nazare a spus că partenerii din coaliție sunt pe deplin conștienți de miza situației. „Păstrarea fondurilor UE disponibile și maximizarea oricăror alte fonduri UE… nu este o chestiune de stînga sau dreapta – este o opțiune strategică care stimulează dezvoltarea României,” a declarat Nazare. (traducere și adaptare B.T.I/ InPolitics)