ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Articol de Gideon Rachman, publicat de The Financial Times, în traducerea Rador Radio România


Prin ofensiva ei din Kursk, Ucraina nu a încălcat doar frontiera Rusiei. A încălcat și linii roșii trasate la Washington.

Încă de la începutul invaziei ruse din 2022, SUA insistă că scopul lor e să ajute Ucraina să-și apere teritoriul și să supraviețuiască în calitate de stat suveran. Orice idee cum că războiul ar putea fi mutat și în Rusia era considerată periculoasă.

În urma incursiunii din Kursk președintele ucrainean Volodimir Zelenski a abordat cu dispreț restricțiile impuse de America Ucrainei în privința războiului, denunțând „conceptul iluzoriu, naiv, al așa-ziselor linii roșii referitoare la Rusia, care domină evaluarea războiului de către unii dintre partenerii noștri”. Acea viziune, declara Zelenski, s-a „prăbușit” acum.

Dar chiar s-a prăbușit? Diferența dintre prudența de la Washington și asumarea de riscuri de la Kiev reflectă mai mult decât rezultate diferite ale analizelor referitoare la cât de mult poate fi provocat Vladimir Putin [fără a reacționa drastic - n.trad.]. Reflectă și diferența subtilă dintre obiectivele de război.

La începutul conflictului Joe Biden i-a fixat administrației sale două obiective. Primul e sprijinirea Ucrainei. Dar al doilea e evitarea celui de-al treilea război mondial. Și, dacă ar fi forțate să aleagă între cele două, e limpede că SUA l-ar alege pe al doilea.

Însă Ucraina luptă pentru supraviețuire. Ea ar accepta implicarea directă a Americii într-un război cu Rusia. Conform unei cărți de David Sanger publicate recent, Biden chiar le-ar fi spus unor consilieri că e posibil ca Zelenski să încerce deliberat să atragă America într-un al treilea război mondial.

În consecință, apetitul pentru risc e diferit la Washington și Kiev. SUA au fost mereu prudente cu privire la ce arme îi trimit Ucrainei. Chiar și când i s-au trimis Ucrainei rachete cu rază lungă HIMARS, SUA le-au restricționat raza. Abia în mai 2024 i-a permis Washingtonul Kievului să lovească cu arme americane imediat dincolo de granița cu Rusia. Acele interdicții sunt încă în vigoare, iar ucrainenii fac mari presiuni pentru a fi ridicate.

Diferența dintre toleranța la risc a Americii, respectiv a Ucrainei, se reflectă și în Europa. Țările mai apropiate de front și care se simt amenințate direct de Rusia - Estonia sau Polonia, de exemplu - pledează să i se dea Ucrainei arme mai avansate și mai multă discreție la folosirea lor. Germania, din contră, a acționat mereu mult mai lent.

Kievul se plânge de multă vreme că din cauza prudenței celor mai puternici aliați i se cere practic să lupte cu o mână legată la spate. Rusia poate lovi oriunde în Ucraina, însă Ucrainei îi e interzis să-i dea replica.

Și Kievul și Washingtonul susțin că SUA nu au fost informate în prealabil de ofensiva din Kursk. Și se pare că așa e, deși e limpede și interesul Americii de a-și nega implicarea directă în plănuirea unui atac pe sol rusesc.

Prin ofensiva din Kursk ucrainenii s-au inspirat din manualul militar al Israelului - trecând la acțiuni militare neaprobate de SUA. Supoziția pe care se bazează deopotrivă Ucraina și Israelul e aceea că, dacă acțiunea respectivă reușește, va fi aprobată retroactiv de Washington. Iar dacă va eșua, America tot le va ajuta în cele din urmă să repare consecințele.

Pe moment, la Washington domnește o atmosferă de optimism prudent în privința ofensivei din Kursk - deși persistă dubiile că ucrainenii vor reuși să păstreze teritoriul cucerit și să reziste atacurilor ruse din estul Ucrainei.

Dar nici măcar un succes ucrainean nu e probabil să determine America să renunțe la prudență. Americanii încă vor să evite un conflict direct cu Rusia și încă iau în serios amenințarea unui conflict nuclear.

SUA știu că Putin a amenințat public cu arma nucleară și că Rusia a organizat cu consecvență exerciții militare nucleare. Spionajul american a interceptat frecvent în 2022 discuții, uneori foarte detaliate, între responsabili militari ruși pe tema folosirii armei nucleare.

E posibil ca unele dintre acele conversații să fi fost înscenate special. În orice caz, americanii au luat în serios amenințările nucleare publice și private ale Rusiei suficient de mult pentru ca Jake Sullivan, consilierul de securitate națională al lui Biden, să avertizeze Rusia cu „consecințe catastrofale” dacă va apela la arma nucleară.

Americanii invocă mereu acel avertisment al lui Sullivan când li se reproșează că pur și simplu au cedat în fața amenințărilor Rusiei. În loc să respecte liniile roșii ale Rusiei, America și aliații ei mai degrabă le-au încălcat tiptil și gradual - testând cât de mult poate fi provocat Putin prin escaladare treptată, înainte de a riposta.

Unii analiști occidentali consideră că ofensiva din Kursk i-a dezamorsat decisiv amenințările nucleare Rusiei. Phillips O’Brien de la Universitatea St Andrews argumentează că invadarea Rusiei „a fost mereu presupusă a fi ultima linie roșie înainte de utilizarea armelor nucleare - iar ucrainenii au pornit în marș [...] fix peste ea”.

America nu crede însă că ultima linie roșie a fost într-adevăr traversată. Consilierii lui Biden continuă să creadă că - dacă Putin ar fi convins că regimul lui e în pragul înfrângerii totale - rușii ar putea apela la arma nucleară. Ucrainenii susțin că aliații lor sunt speriați de ideea victoriei - și chiar au dreptate.