Anul 1989 a marcat, la nivel internațional, căderea regimurilor comuniste în țările din Europa Centrală și de Est. România a fost singura țară din această zonă în care trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut prin violență și în care conducătorii vechiului regim au fost executați. Perioada dintre 16 și 20 decembrie 1989 a cuprins evenimente cunoscute sub denumirea de "Revoluția de la Timișoara". Ziua de 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluției în București, atunci când demonstranții s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piața Universității și au ridicat o baricadă în fața dispozitivului de intervenție.

Totul pare a fi deja o memorie îndepărtată pentru mulți. Dar nu trebuie să uităm ce a însemnat aceasta și cum ne-a definit ca popor liber.

Printre cei aflați în Piața Universității și care a avut curajul sa spună ce gândește a fost și Florian Cristache. El a reprezentat atunci dorința noastră a tuturor: LIBERTATEA.

Cristache își amintește cu emoție ce s-a întâmplat în acea zi – acum 31 de ani.

„Gloanțele își făceau loc printre noi, căutând să-și atingă ținte vii. Au început să muște cu armele lor de foc în carne vie. Am căzut ca trăznit, fără să-mi dau seama ce s-a întâmplat cu adevărat. Dumnezeu a așezat astfel lucrurile, căci fără suferință nu poți ajunge la stadiul de a-I simți prezența fără să-L vezi. Mi-a prelungit viața pentru perioada nedeterminată, să apuc să respir aerul libertății. Mulți au plătit cu viața, Dumnezeu i-a luat în cer lângă El. Noi și cei ce și-au dat viața pentru un viitor mai bun al țării, ne făcuserăm datoria, acum rămânea să-și facă datoria și cei care conduceau țara… Cei care au preluat puterea au știut să ne anihileze și să ne guverneze tot după legi stricate, iar cea mai sigură era legea bâtei, plasându-ne iar în sfera terorii și orice dorință de a ne descătușa definitiv de comunism a fost sugrumată din fașă.”

De 31 de ani Florian Cristache vede aceleași imagini. Le știe pe dinafară. Sunt vii. Sunt amintirile lui,este durerea lui.

Este lecția de istorie pe care noi nu avem voie să o uităm. O lecție scrisă și cu sângele lui Florian Cristache.

Să le continuăm lupta!

Un film de Constantin Ghiță