Prof. Petrișor Peiu realizează pentru Ziare.com o analiză comparativă despre cum se pregătesc să iasă din criza provocată de coronavirus atât marile economii ale lumii, cât și țări din fostul lagăr socialist, și ce viziune de restartare a economiei are clasa politică de la București. Potrivit acestuia, Guvernul României are un plan simplu și lipsit de riscuri electorale: sa faca lucruri usoare, ieftine si care sa nu puna in pericol procentele din sondaje. 

„Vreți sa știți cum va arata lumea pentru România după criza coronavirus? Uitați-vă la imaginile miilor de sărmani români înghesuiți pe aeroportul din Cluj pentru a pleca în Germania la cules de sparanghel.

12 curse charter spre destinații din Germania - Berlin, Baden-Baden/ Karlsruhe, Dusseldorf au purtat peste 2.000 de oameni speriați de foame și de sărăcie pe ogoarele nemților într-un gest de umilință națională supremă și niciun lider politic nu s-a îngrozit, niciunul nu a avut decența să plece capul și să tacă măcar pentru o zi. Singurul lucru pe care l-au remarcat politicienii a fost ca cei 2.000 de români nu au respectat distanțele minime dintre ei prevăzute de ordonanțele șefului lui Arafat, cum s-o numi el.

De fapt, asta e viața care ni s-a oferit în ultimii 30 de ani: plecați și munciți în străinătate, plecați că aici nu putem să facem nimic! Niciun politician român nu s-a arătat vreodată înspăimântat de faptul că o treime din forța de muncă națională a plecat din țară. Și se pare că tot asta e viața care ni se va oferi și de azi înainte”, scrie prof. Petrișor Peiu într-o analiză pentru Ziare.com.

Investițiile mediocre în repornirea economiei românești sunt cauzate de proasta întocmire a bugetului și de lipsa curajului de a opera tăieri și privatizări, consideră fostul consilier guvernamental.

„Bugetul de combatere a crizei coronavirus anunțat până acum la noi este unul pe măsura viziunilor politicienilor noștri: pana în 10 miliarde de lei pentru plata șomajului tehnic și maxim 15 miliarde de lei garanții pentru susținerea creditării IMM-urilor. Cam asta e tot, plus ceva bonificații pentru plata taxelor la timp, pentru puținele firme care o mai pot face. Adică un total de vreo 25 de miliarde de lei, vreo 5 miliarde de Euro, adică sub 3% din PIB, cu banii de la Comisia Europeană incluși aici. (Sursa: AICI). 

Ce înseamnă asta? Condamnarea la înapoiere și fixarea noastră în divizia ultimă a Uniunii Europene pentru câteva decenii. Orice minte normală își poate da seama că, dacă celelalte state membre UE (și în primul rând vecinii noștri) alocă pentru compensarea crizei sume de câteva ori mai mari decât România, companiile din acele state vor deveni și mai competitive decât erau, în raport cu noi. Ungurii și polonezii vor atrage și mai multe investiții decât noi și mai sofisticate. Aici viitorul sună cam trist: exodul celor instruiți și al celor neinstruiți va continua la fel ca și până acum, medicii către spitalele vestice și zilierii către câmpurile cu sparanghel; companiile românești vor fi din ce în ce mai puține și mai slăbite. Numai politicienii vor prospera, alături de favorizații sorții: beneficiarii pensiilor și salariilor speciale.

Oare chiar nimeni să nu priceapă la București că orice dolar pe care Ungaria sau Polonia îl investește și noi nu înseamnă, de fapt, o diferență de zeci de dolari în salarii, o diferență de zeci de procente în nivel de trai? Cum se face oare că din 7 partide parlamentare niciunul nu are o viziune pentru ieșirea din criză? Niciunul nu propune un plan coerent, bazat pe o terapie de șoc și pe mobilizarea unor resurse la fel de mari precum pierderile generate de virusul din Wuhan. Pentru ce mai facem alegeri la fiecare patru ani, dacă toate partidele din parlament nu trăiesc decât pentru a-și încasa subvențiile de 100 de milioane de Euro?

Guvernul României pare copleșit de o creștere cu 20 de miliarde de lei a cheltuielilor publice și de o scădere cu 12-13 miliarde de lei a veniturilor. (Sursa: AICI). Da, asta înseamnă o creștere a deficitului bugetar cu 3 procente din PIB. Da, situația e grea. Dar cine a întocmit acest buget „cu spatele la zid”? Se plâng guvernanții că peste 80% din cheltuieli sunt fixe (salarii, pensii, asigurări de sănătate, cheltuielile curente ale armatei bugetare, plata datoriilor). Dar oare cine a propus și a votat acest buget? Au lăsat guvernele PSD-ALDE un buget cu deficite mari și cheltuieli imposibil de susținut? Da, dar de ce guvernele „de dreapta” care au venit după noiembrie 2019 nu au schimbat fundamentele unui buget prost gândit și catastrofal executat? 

Simplu: cotrobăitul după voturi prin cele mai ascunse unghere ale tarii dauneaza grav economiei. Guvernantii n-au avut curaj sa spuna ca nu se pot creste pensiile cu 40% din septembrie pentru ca le suradeau voturile amaratilor de pensionari. Guvernantii n-au avut curaj sa reduca pensiile speciale care ne costa aproape un procent din PIB pentru ca isi doreau voturile militarilor si politistilor si pentru ca le era frica de magistrati si sereisti sa nu se apuce cumva sa aplice legile chiar si in cazul politicienilor. Si da, guvernantii n-au avut curaj sa renunte la masina de tocat bani numita PNDL, pentru ca numai asa pot transfera primarii din trupa Chirica-Negoita de la Pesedeu la Peneleu”, este de părere prof. Petrișor Peiu.

Acesta nu face doar să critice politica economică actuală, ci schițează o posibilă foaie de parcurs, cu obiective și costuri, pentru a ridica România cel puțin la un nivel comparabil cu cel al țărilor din regiune. 

„Las, la final, o lista cu proiectele prioritare, care ar trebui finantate de catre orice guvernanti decenti, poate cineva o va citi vreodata:

- Autostrada Pitesti-Sibiu, 1,5 miliarde de Euro

- Autostrada Comarnic-Brasov, 1,5 miliarde de Euro

- Autostrada Iasi-Bucuresti, 3 miliarde de Euro

- Drumul expres Craiova-Pitesti, 800 de milioane de Euro

- Calea ferata de mare viteza Bucuresti-Cluj Napoca, 8 miliarde de Euro

- Calea ferata de mare viteza Bucuresti-Iasi, 5 miliarde de Euro

- Calea ferata de mare viteza Bucuresti- Craiova, 2 miliarde de Euro

- Trei institute oncologice mari (București, Cluj-Napoca și Iași) și trei institute cardio-vasculare mari (tot la București, Cluj-Napoca și Iași), 2 miliarde de Euro

- Sase universități în primele 1000 din lume, 150 de milioane de Euro

- Exploatarea de către Romgaz a resurselor de gaze din Marea Neagra și generalizarea alimentării cu gaze pentru tot teritoriul

- Două noi centrale electrice pe gaze cu o putere instalată de câte 800 Mw și două noi reactoare nucleare cu o putere instalată de câte 1000 Mw.

Cu 20-25 de miliarde de Euro am putea avea o țară cu mult mai bună”, concluzionează fostul consilier guvernamental.

Puteți citi analiza integrală pe care acesta o semnează pe portalul Ziare.com.