ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Fostul episcop al Hușilor, Corneliu Bârlădeanul, pe numele de mirean Cornel Onilă, trimis în judecată pentru viol și alte agresiuni sexuale, a fost condamnat, miercuri, la opt ani de închisoare cu executare. Decizia apartine Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a menținut astfel hotărârea anterioară a Curții de Apel Galați.

În cauză, Episcopia Hușilor și Seminarul Teologic Ortodox ”Sf. Ioan Gură de Aur” Huși, părți responsabile civilmente, au fost obligate să achite câte 3.000 lei fiecare, sumă reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate cu soluționarea apelului. Aceeași sumă trebuie plătită și de Cornel Onilă.

”Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de către apelantul inculpat Onilă Cornel și de către apelantele părțile responsabile civilmente Episcopia Hușilor și Seminarul Teologic Ortodox ”Sf. Ioan Gură de Aur” împotriva aceleiași sentințe penale. Deduce din pedeapsa aplicată durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse față de apelantul inculpat Onilă Cornel, respectiv reținerea și arestarea preventivă de la 21.05.2020 – 05.06.2020”, se arată în decizia instanței.

Judecătorii i-au interzis fostului episcop al Hușilor să mai ocupe o funcție publică timp de 5 ani după executarea pedepsei și să ia legătura cu victimele.

Totodată, fostul arhimandrit Sebastian Jitaru, care a executat anterior o pedeapsă privativă libertate pentru că l-ar fi șantajat pe fostul episcop amenințând că va face publică o înregistrare în care fostul prelat ar fi întreținut raporturi homosexuale cu un elev de la Seminarul Huși, a fost și el condamnat pentru viol și alte agresiuni sexuale la 14 ani și două luni de închisoare, după ce a fost condamnat inițial la 15 ani și patru luni de detenție.

”Inculpatul Jitaru Sebastian Cristi urmează să execute pe lângă pedeapsa rezultantă de 14 ani și două luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și g) din Codul penal, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a comunica cu persoanele vătămate și de a se apropia la mai puțin de 500 de metri de acestea și dreptul de a exercita funcția de preot pe o durată de 5 ani, care se va executa în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Deduce din pedeapsa aplicată durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse față de apelantul inculpat Jitaru Sebastian Cristi, respectiv reținerea și arestarea preventivă de la 15.06.2017-10.11.2017, perioada executată din 14.03.2019 – 22.02.2022, precum și reținerea și arestarea preventivă din 21.05.2020- 05.06.2020”, precizează hotărârea ICJJ.

Fostul ierarh a fost acuzat de infracțiuni la viața sexuală, după ce în anul 2017 în spațiul public au apărut unele înregistrări în care acesta ar fi întreținut relații sexuale cu un minor, care la momentul respectiv ar fi fost elev al Seminarului Teologic ”Ioan Gură de Aur” din Huși.

Un scandal a izbucnit în iunie 2017 la Episcopia Hușilor, când Corneliu Bârlădeanul, pe atunci episcop al Hușilor, a reclamat la DNA că este șantajat de trei preoți care i-au cerut bani sau funcții pentru a nu face publică o înregistrare în care prelatul ar apărea în timp ce întreține relații homosexuale cu o persoană despre care se crede că era un elev de la Seminarul Teologic Huși, actualmente preot într-o parohie din județul Vaslui.

Fostul episcop al Hușilor s-a retras din funcție în august 2017.

Reacția Episcopiei Hușilor

„Episcopia Hușilor a luat act de hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, de condamnare a fostului episcop de Huși, Onilă Corneliu, și a numitului Jitaru Sebastian, și de finalizarea acestui proces care, din nefericire, confirmă indubitabil faptele extrem de grave și imorale săvârșite de cei doi condamnați.

Amintim că, începând cu luna august 2017, Episcopia Hușilor nu a mai avut niciun fel de legătură cu susnumiții. 

Așa cum am menționat și în luările de poziție anterioare, considerăm că gravitatea faptelor celor doi este sporită de statutul pe care l-au avut, de slujitori ai Bisericii, care aveau menirea să fie, prin excelență, exemple de moralitate și de respect față de demnitatea persoanei umane. 

De aceea, regretăm profund suferințele cauzate victimelor, precum și sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat, precizând, încă o dată, faptul că nicio instituție nu poate fi confundată cu o persoană, indiferent de poziția vremelnică avută și de ceea ce pretindea că reprezintă. 

În același timp, avem o responsabilitate spirituală asupra tuturor celor care privesc înspre slujitorii Bisericii ca înspre repere ale asumării și punerii în practică a unei concepții de viață creștină, inspirată din Evanghelie, care condamnă, cu fermitate, orice formă de abuz și nedreptate, răsunându-ne în conștiință, cu fiecare sminteală creată, cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „căci numele lui Dumnezeu din pricina voastră, este hulit între neamuri” (Romani 2, 24). 

Delimitându-ne total de faptele săvârșite de cele două persoane acum condamnate, ne cerem iertare pentru tot răul produs de către aceștia, în primul rând victimelor, dar și tuturor celor care, interacționând cu acest caz cutremurător și smintitor, ar fi putut pune la îndoială rolul și locul Bisericii în viața credincioșilor și a societății. 

În egală măsură, ne manifestăm întreaga compasiune și înțelegere față de persoanele vătămate, suntem deplin solidari cu acestea, conștientizând dramele la care au fost supuse.

Episcopia Hușilor a luat act și de dispoziția instanței prin care instituția noastră, în calitate de persoană responsabilă civilmente, a fost obligată la repararea, în solidar, a prejudiciului material cauzat victimelor.

Subliniem, cu toată claritatea, că această hotărâre nu reflectă o culpă morală sau instituțională a Episcopiei Hușilor, ci este expresia unei norme legale care angajează răspunderea civilă pentru fapta altuia, fără a presupune implicarea, acceptarea sau cunoașterea prealabilă a faptelor săvârșite de cei doi condamnați. Răspunderea civilă este atrasă ca un mecanism automat de compensație, potrivit legii, cu un potențial rol reparator eficient, victimele evitând astfel insolvabilitatea celor doi condamnați. 

Din acest motiv, Episcopia Hușilor a contestat, la vremea cuvenită, îndeplinirea condițiilor legale privind atragerea răspunderii solidare, ca parte responsabilă civilmente. Gestionând patrimoniul Bisericii, Episcopia Hușilor are responsabilitatea administrării acestuia într-o manieră în care să răspundă cât mai optim și transparent lucrării social-filantropice, pastorale, culturale și edilitare a Eparhiei, în acord cu nevoile credincioșilor, iar nu să suporte prejudiciile create de cei care, în contradicție flagrantă cu menirea lor, au săvârșit abuzuri sexuale.

Vina le aparține în mod exclusiv celor două persoane condamnate. Episcopia Hușilor are drept de regres împotriva celor doi, urmând să analizeze pașii procedurali pentru a uza de acesta.

În contextul  celor menționate, ne rezervăm dreptul de a nu dezvolta mai mult acest subiect, în afara celor deja precizate. ”