Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins, marți, o cerere făcută de fostul procuror Mircea Negulescu, prin care acesta cerea să-i fie înlocuit arestul preventiv cu o măsură mai ușoară, adică arest la domiciliu sau control judiciar. Decizia instanței nu este definitivă, astfel că fostul procuror poate face contestație în 48 de ore, potrivit Agerpres

Mircea Negulescu se află în arest preventiv din data de 23 iulie, fiind acuzat că a falsificat probe, a constrâns și a corupt mai multe persoane să facă denunțuri și declarații mincinoase în două dosare instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploiești, printre care și dosarul „Tony Blair”, care îi viza pe fostul deputat Sebastian Ghiță și fostul premier Victor Ponta.

În același dosar, fostul ofițer de poliție judiciară Mihai Iuliano Iordache este acuzat de complicitate la infracțiunile reținute în sarcina lui Mircea Negulescu.

„În fapt, primul inculpat, în calitate de procuror de caz la DNA - ST Ploiești, cu ajutorul celui de al doilea inculpat, ofițer de poliție judiciară, ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare și a întregului material probator administrat în două dosare aflate în instrumentarea DNA - ST Ploiești, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de 4 persoane, precum și măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar față de 3 persoane, despre care cunoștea că sunt nevinovate, și ar fi determinat judecătorul de drepturi și libertăți să dispună, fără vinovăție, arestarea preventivă a unei persoane în baza materialului probator plăsmuit", susține Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Mircea Negulescu mai este acuzat și că ar fi determinat 4 persoane, „prin corupere, prin constrângere sau prin alte fapte cu efect vădit intimidant”, să dea declarații mincinoase în cele două dosare instrumentate, ar fi determinat 3 persoane să formuleze, ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunțuri cu privire la existența unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, ar fi procedat la falsificarea denunțurilor și a declarațiilor acestor persoane prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, precum și la clasificarea denunțurilor ticluite în numele a doi dintre denunțători.