ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Parchetul antiterorism din Franța a deschis o anchetă împotriva a 4 companii de modă pentru complicitate la „crime împotriva umanității” pentru presupusa utilizare a muncii în condiții de sclavie în regiunea Xinjiang din China, relatează Breitbart.com, care citează SudOuest.fr.

Parchetul Național Antiterorism (PNAT) a acuzat Uniqlo France, deținut de grupul japonez Fast Retailing, Inditex, proprietarul Zara, firma de textile SMCP și producătorul de pantofi Skechers că au profitat de pe urma muncii de sclavi uiguri din provincia chineză Xinjiang.
 
Ancheta a fost demarată în urma unor plângeri din partea asociației anticorupție Sherpa, a colectivului Ethics on Etiquette, a Institutului Uigur din Europa și a unui uigur care a fost internat în lagăre de muncă din provincia Xinjiang.

Avocatul care îi reprezintă pe reclamanții din acest caz, William Bourdon, a declarat: „Acesta este doar începutul, această anchetă va crea în mod necesar un risc juridic și o răspundere suplimentară pentru toți cei care, în deplină impunitate, au crezut că pot importa în Franța, pentru a se îmbogăți, resurse și produse cu prețul lacrimilor și al sângelui.”

Companiile se confruntă cu acuzații de „tăinuire a crimei de genocid și a crimelor împotriva umanității”. Plângerea s-a bazat pe un raport din 2020 al think tank-ului Australian Strategic Policy Institute, care susținea că Partidul Comunist Chinez (PCC) a transferat cu forța peste 80.000 de uiguri în fabrici din China pentru a munci în condiții asemănătoare sclaviei și a fabrica produse pentru mărci străine.

„În fabricile aflate departe de casă, ei trăiesc de obicei în dormitoare segregate, sunt supuși unor cursuri organizate de limba mandarină și de pregătire ideologică în afara orelor de lucru, sunt supuși unei supravegheri constante și li se interzice să participe la ritualuri religioase (uigurii sunt de religie islamică - n.r.). Numeroase surse, inclusiv documente guvernamentale, arată că muncitorilor transferați li se atribuie supraveghetori și au o libertate de mișcare limitată”, susține raportul.
 
Industria modei a fost implicată de mult timp în ceea ce Departamentul de Stat al SUA și parlamentele britanic și canadian caracterizează drept un regim de genocid în Xinjiang. Provincia vestică a Chinei asigură aproximativ 84% din producția de bumbac a republicii comuniste și o cincime din producția globală.

Compania Uniqlo chiar a făcut reclamă la faptul că produsele sale sunt fabricate din „bumbac de Xinjiang”, pretinzând că acesta este întrucâtva de calitate superioară.
 
O scrisoare din partea Coaliției pentru interzicerea muncii silnice în regiunea uigură din octombrie 2020 spunea că „aproape toate marile mărci de îmbrăcăminte și comercianții cu amănuntul care vând produse din bumbac sunt posibil implicați” în sistemul de muncă silnică din Xinjiang.

„În prezent, există o cvasi-certitudine că orice brand care se aprovizionează cu haine, textile, fire sau bumbac din regiunea uigură profită de pe urma încălcărilor drepturilor omului, inclusiv prin muncă silnică, atât în regiunea uigură, cât și, în general, în întreaga Chină”, a adăugat grupul.

În regiunea Xinjiang, Partidul Comunist Chinez a închis până la trei milioane de persoane în lagăre de concentrare în perioada sa de vârf, iar estimările recente ale guvernului american ridică la aproximativ două milioane numărul uigurilor, kazahilor și kirghizilor, printre alții, din lagăre.

Pe fondul unei proteste internaționale, Partidul Comunist Chinez a încercat să prezinte lagărele de muncă silnică drept o simplă „facilitare a angajării”.
 
În declarațiile date pentru BBC, Uniqlo, Inditex și SCMP au afirmat că efectuează în mod regulat audituri ale lanțurilor lor de aprovizionare pentru a se asigura că nu a fost folosită munca în condiții de sclavie în fabricarea produselor lor. Sketchers nu a răspuns la solicitările de comentarii din partea radiodifuzorului britanic.

Cu toate acestea, nu este clar cât de minuțios poate fi un audit al lanțurilor de aprovizionare în această republică comunistă strict controlată de partid.

Directorul pentru China al Human Rights Watch, Sophie Richardson, a declarat că „represiunea politică din regiunea Xinjiang este atât de omniprezentă, încât inspectorii de muncă nu pot intervieva liber muncitorii fără a se teme de represalii”.

Richardson a adăugat că auditorii sunt obligați să anunțe din timp fabricile înainte de a le inspecta și că nu pot obliga autoritățile locale chineze să divulge orele lucrate și salariile primite oamenii din ateliere.

Directorul Congresului Mondial Uigur din Marea Britanie, Rahima Mahmut, a confirmat această afirmație, spunând că este „imposibil” pentru companii să efectueze audituri „în mod independent în regiunea Xinjiang din cauza regimului comunist”.

„Avem nevoie de mai multă colaborare între țări și salutăm această inițiativă a Franței, dar ne-am dori ca întreaga Europă să efectueze astfel de investigații”.