ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Jurnalista Gabriela Calițescu ne transmite următorul

COMUNICAT DE PRESĂ
 
Atenționare publică !!!

Către 

CNA - Consiliul Național al Audiovizualului Consiliul Național al Audiovizualului și autoritățile competente,

Mă numesc Gabriela Calitescu, jurnalist la Nașul TV, și mă adresez dumneavoastră pentru a semnala o situație care ridică întrebări grave privind aplicarea egală a legislației și principiilor eticii în domeniul audiovizualului.

În luna martie a acestui an, am fost victima unui linșaj mediatic concertat, în care imagini și informații despre mine au fost manipulate și răspândite pentru a-mi denigra imaginea publică. 

Am sesizat această situație atât către Ministerul Afacerilor Interne, cât și către CNA. 

Cu toate acestea, concluzia autorităților a fost că nu a fost vorba despre un linșaj mediatic.

Astăzi însă, CNA a emis o informare în sprijinul jurnalistului Mihai Gâdea de la Antena 3, recunoscând faptul că acesta este hărțuit. 

Apreciez demersul de a proteja orice jurnalist în fața abuzurilor, însă nu pot să nu observ dubla măsură aplicată de CNA și de alte autorități în situații similare.

Mai mult decât atât, recent, procurorul general al României a solicitat extinderea cadrului legislativ pentru a înăspri pedeapsa pentru cei care hărțuiesc, inclusiv în mediul public sau online. 

Este un pas necesar și important, dar mă întreb de ce acest principiu nu este aplicat uniform, indiferent de numele jurnalistului sau de instituția de presă pentru care acesta lucrează.
 
Este inacceptabil ca protecția și sprijinul oferite jurnaliștilor să fie condiționate de afilierea lor sau de platforma pe care activează. 

Libertatea presei și integritatea profesională trebuie apărate în mod egal pentru toți cei care își desfășoară activitatea în acest domeniu, indiferent dacă sunt parte din instituții media independente sau din grupuri mari de presă.

Solicit CNA și autorităților competente să clarifice și să corecteze această practică a dublei măsuri. 

Cer, de asemenea, transparență în evaluarea sesizărilor și luarea unor decizii care să fie bazate pe aceleași standarde pentru toți.

Protejarea libertății presei în România trebuie să fie o prioritate reală, nu doar un ideal invocat selectiv.

Cu respect,

Gabriela Calitescu

Jurnalistă la Nașul TV
 
*

Dragi români,

Ne aflăm într-un moment de cumpănă pentru democrația noastră. 

Respectarea Constituției și a ordinii de drept este esențială pentru funcționarea statului și pentru viitorul nostru ca națiune. În acest context, este important să ne amintim de istoria instituției prezidențiale din România și de rolul fiecărui lider care a ocupat această funcție în definirea parcursului democratic al țării noastre.

Istoricul președinților României

1. Nicolae Ceaușescu (1974-1989)

Primul președinte al României, ales de Marea Adunare Națională, într-un regim comunist dictatorial.
A concentrat puterea totală în mâinile sale, fiind responsabil pentru încălcarea masivă a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Regimul său a fost înlăturat prin Revoluția din 1989, un moment definitoriu pentru revenirea României la democrație.
 
2. Ion Iliescu (1990-1996; 2000-2004)

A devenit primul președinte al României post-comuniste, după Revoluție.
Mandatele sale au fost marcate de controverse, inclusiv implicarea în evenimentele Mineriadelor (1990, 1991) și tranziția dificilă către democrație.
A fost reales în 2000, într-un context de instabilitate economică și politică, devenind singurul președinte cu trei mandate.
 
3. Emil Constantinescu (1996-2000)

A venit la putere cu promisiuni de reformă și democratizare.
Mandatul său a fost însă marcat de dificultăți economice și politice, iar Constantinescu a declarat la finalul mandatului că a fost „învins de sistem.”
 
4. Traian Băsescu (2004-2014)

Primul președinte ales după aderarea României la NATO (2004) și înainte de integrarea în UE (2007).
Mandatele sale au fost caracterizate de conflicte constante cu Parlamentul și Guvernul.
A fost suspendat de două ori (2007, 2012), dar a revenit de fiecare dată prin referendumuri populare.
A promovat lupta împotriva corupției, sprijinind consolidarea instituțiilor statului de drept.
 
5. Klaus Iohannis (2014-prezent)

Primul președinte provenit din rândurile unei minorități etnice (germană).

Mandatul său a fost marcat de tensiuni politice, crize guvernamentale repetate și pandemia COVID-19.

Este acuzat, în prezent, de prelungirea nejustificată a mandatului său prezidențial, încălcând limitele constituționale stabilite de articolul 83 al Constituției României.

Crize constituționale și lovituri de stat în istoria României

De reținut !!!

România a traversat momente dificile care au testat democrația:

1947 – Abdicarea Regelui Mihai

Forțată de presiunea regimului comunist și a influenței sovietice, România a devenit Republică Populară, abandonând Constituția democratică din 1923.

1989 – Revoluția și tranziția post-comunistă

În decembrie 1989, regimul Ceaușescu a fost înlăturat, însă tranziția către democrație a fost controversată. Revoluția a fost urmată de preluarea puterii de către FSN, ceea ce a generat suspiciuni de manipulare.

2007 și 2012 – Suspendările președintelui Traian Băsescu

Aceste momente au evidențiat conflictele dintre puterea legislativă și cea executivă, ridicând semne de întrebare privind interpretarea Constituției.

Revenind 

Situația actuală – O criză a democrației

Astăzi, România se confruntă cu o nouă provocare: prelungirea mandatului președintelui Klaus Iohannis fără alegeri prezidențiale organizate la timp. Constituția prevede clar că mandatul prezidențial este de cinci ani (art. 83), iar orice extindere a acestuia necesită circumstanțe excepționale clar definite.

Prelungirea mandatului fără o bază legală solidă și fără acordul explicit al poporului este o încălcare gravă a ordinii constituționale. 

De asemenea, Parlamentul, în loc să vegheze asupra respectării legii fundamentale, este acuzat de complicitate.
Implicarea juridică și răspunderea pentru trădare

Conform Codului Penal al României (art. 394), trădarea de țară include orice acțiune care subminează suveranitatea și ordinea constituțională. 

Cei care sprijină astfel de acțiuni, inclusiv parlamentarii, pot fi trași la răspundere pentru:

Complicitate la încălcarea Constituției

Infracțiuni contra siguranței statului, pedepsite cu închisoare între 10 și 25 de ani.

Apel către poporul român

Dragi români, în momentele de criză, trebuie să rămânem uniți și să cerem respectarea principiilor democratice pentru care s-au sacrificat generațiile trecute. 

Nu putem permite ca abuzurile de putere să devină normă.

Să cerem:

Organizarea imediată a alegerilor prezidențiale, conform legii.

Respectarea Constituției de către toate instituțiile statului.

Tragerea la răspundere a celor care comit abuzuri și trădări împotriva intereselor naționale.

România este o țară liberă și democrată, iar viitorul nostru depinde de apărarea acestor valori. 

Numai prin respectarea legii și a voinței poporului putem asigura stabilitatea și integritatea țării noastre.


Cu speranță și hotărâre,

Gabriela Calițescu 

jurnalist Nasul Tv Să Vorbim Despre Tine

Vice Presedinte Asociatia RADU