Prin amendamentele depuse, Georgiana Teodorescu atrage atenția asupra unei grave erori structurale în sistemul actual de autorizare zonală al UE, care grupează artificial România în aceeași zonă biologică cu țări precum Germania (Zona B), deși condițiile pedoclimatice sunt radical diferite.

„România deține Regiunea Stepei, o zonă unică la nivelul întregii Uniuni Europene, dar complet ignorată în dosarele standard de autorizare a produselor de protecție a plantelor. Fermierii noștri se confruntă cu atacuri agresive și recurente ale unor dăunători endemici de sol, cum este Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului), care distrug culturi întregi. Nu putem aplica aceleași reguli de la Bruxelles sau Berlin într-o regiune cu secete severe, temperaturi extreme și presiuni unice de dăunători. Amendamentele mele obligă instituțiile europene să recunoască aceste specificități regionale și să integreze datele științifice ale institutelor de cercetare din România”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR Georgiana Teodorescu.

În urma unei decizii stricte a Curții de Justiție a UE (Cauza C-162/21), utilizarea autorizațiilor de urgență pentru tratarea semințelor a fost sever restricționată, lăsând fermierii din regiunile afectate de dăunători endemici într-un blocaj juridic și operațional total. Pentru a debloca această situație, europarlamentarul român a propus un cadru juridic structural, alternativ și strict controlat, alături de un mecanism de urgență pe termen limitat ca plasă de siguranță. Acesta va permite statelor membre să folosească tratamente specifice pentru semințe acolo unde monitorizarea fitosanitară demonstrează că dăunătorii depășesc sistematic pragul de daună economică și nu există nicio altă alternativă viabilă.

„Un exemplu flagrant al acestei vulnerabilități este frontiera de est a României, învecinată cu Ucraina și alte state terțe. În timp ce fermierii români sunt obligați să respecte standarde ecologice extrem de stricte, de cealaltă parte a graniței tratamentele se fac masiv cu substanțe active care în Uniunea Europeană sunt complet interzise. Această asimetrie de reglementare creează o situație de-a dreptul absurdă: dăunătorii extrem de rezistenți și invazivi trec granița externă a Uniunii fără a fi opriți de vreo barieră legislativă, provocând infestări rapide și devastatoare în culturile din județele noastre de frontieră. Practic, fermierii români sunt obligați să lupte „cu mâinile legate” în fața unui asalt biologic transfrontalier pe care țările vecine îl combat cu arme chimice care nouă ne sunt refuzate. De aceea, amendamentele depuse cer recunoașterea acestor provocări asimetrice și acordarea de derogări de urgență pentru protejarea securității alimentare naționale.

Un punct central al intervenției mele vizează asimetria profundă dintre exigențele impuse agricultorilor europeni și toleranța manifestată față de produsele importate din afara Uniunii în baza diverselor acorduri comerciale. Statele aflate la granița externă a UE, precum România, funcționează ca o „linie de front”, fiind primele expuse riscurilor biologice transfrontaliere din țări terțe unde sunt tolerate densități uriașe de dăunători și unde substanțele active interzise în UE sunt folosite la scară largă. În mod paradoxal, deși fermierilor români li se ridică constant alternativele de protecție, piețele europene sunt inundate de produse din import care conțin niveluri ridicate de reziduuri de pesticide.

Ne confruntăm cu un dublu standard strigător la cer. Pe de o parte, acordurile comerciale favorizează intrarea pe piața europeană a unor produse din țări non-UE, cultivate cu pesticide ieftine care pe teritoriul nostru sunt strict interzise. Pe de altă parte, dăunătorii extrem de rezistenți trec granița în România din aceste țări unde nu există controale fitosanitare stricte. Este datoria noastră să punem capăt acestei concurențe neloiale. Trebuie să asigurăm securitatea alimentară a Uniunii, dar nu cu prețul falimentării agriculturii românești. Solicit mecanisme de derogare adaptate și un tratament echitabil pentru statele din prima linie!”, a precizat Georgiana Teodorescu.

Amendamentele depuse urmăresc totodată debirocratizarea laboratoarelor naționale de control prin introducerea acreditărilor flexibile și accelerarea biopesticidelor, dar fără a forța termene nerealiste care ar bloca administrativ autoritățile naționale. Aceste propuneri legislative urmează să fie dezbătute și votate în comisiile de specialitate ale Parlamentului European în perioada următoare.