ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Impactul financiar al măsurilor prevăzute în "ordonanța trenuleț" va fi de 133,37 miliarde lei, în 2025, conform Notei de fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanțelor.

Potrivit sursei citate, veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde lei anul viitor, cu 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 și cu 9,95 miliarde lei în 2028, iar cheltuielile bugetare se vor reduce cu 126,26 miliarde lei în 2025, potrivit Agerpres.

Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanță se numără înghețarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaților din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizației de hrană și alocației pentru copii, neacordarea de bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate, menținerea punctului de referință, element esențial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei și a valorii indicatorului social de referință la nivelul în plată în luna noiembrie 2024, diminuarea subvenției alocate partidelor politice cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024, sau neactualizarea cu rata inflației a pensiilor de serviciu.

Totodată, proiectul propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro, eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condițiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025 etc.
 
De asemenea, prin ordonanța „trenuleț” se introduce impozitul pe construcții speciale, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (în 2025 la valoarea din 31 decembrie 2024), inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință. Un impozit foarte similar cu actualul impozit pe construcții speciale a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca „taxa pe stâlp” și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat și ulterior eliminată de la 1 ianuarie 2017, arată profit.ro.

Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC). PDE a fost inițiată prin propunerea Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE.

"Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024, România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de sub 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu. În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor permanente, până la un nivel care să permită respectarea condiționalităților asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar și să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecințe negative asupra performanțelor fiscale și externe ale Român", se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.