Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și susținută de UDMR, împotriva Guvernului Orban, a trecut în Parlament cu 261 de voturi, a anunțat liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu. Moțiunea denumită „Guvernul Orban/PNL - privatizarea democrației românești”a fost inițiată după ce Guvernul și-a angajat răspunderea pe proiectul alegerii primarilor în două tururi de scrutin. 

”Așteptăm să fim chemați de președintele Klaus Iohannis la Cotroceni”, a spus după anunțul privind votul lideerul PSD, Marcel Ciolacu.

Parlamentul a dezbătut și votat, miercuri, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și UDMR.
 
Pentru a fi adoptată, o moțiune de cenzură avea nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor. Numărul total de parlamentari, în prezent, este de 465.

„Proces verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură. Birourile permanente reunite procedând la verificarea și numărarea voturilor prin vot secret cu bile. 465 deputați și senatori în total. 423 prezenți. 400 de voturi exprimate. Voturi anulate 0. Voturi pentru adoptare 261, voturi contra moțiunii 139, abțineri zero. Potrivit prevederilor art 113 alin 1 moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității senatorilor și deputaților, ceea ce reprezintă 233 de voturi pentru. Se constată că a fost întrunită majoriatea voturilor pentru adoptare. Drept urmare, Guvernul Orban este demis”, a afirmat Olguța Vasilescu în plenul de miercuri.

Necesarul pentru demiterea Guvernului Orban era de minim 233 de voturi, moțiunea fiind adoptată în condițiile în care au fost 261 de voturi „pentru”.

Liderul interimar al PSD Marcel Ciolacu a declarat anterior că a discutat cu Victor Ponta pentru ca cele două partide să meargă cu o propunere comună de premier la consultările cu președintele Klaus Iohannis la Cotroceni.

 
PNL a pregătit deja o strategie în cazul demiterii Guvernului, iar ipoteza cea mai plauzibilă se referă la alegerile anticipate pe care liberalii le vor cu orice preț. Astfel, PNL îl va propune din nou pe Ludovic Orban pentru postul de premier pentru a fi siguri că va fi respins de două ori în Parlament.
 
Desemnarea de către președinte a unui candidat pentru prim-ministru este primul pas care urmează a fi făcut în actualul context, iar în funcție de concluzia la care se ajunge la consultările de la Cotroceni, se poate merge fie pe instalarea noului Guvern, fie pe procedura care duce la anticipate.

Potrivit Constituției, mandatul premierului interimar nu poate depăși 45 de zile, iar candidatul pentru funcția de prim-ministru, desemnat de președinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

Constituția prevede, la articolul 103, că, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

De asemenea, potrivit aceluași articol, candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

Alineatul 3 al articolului arată că programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Candidații pentru funcția de ministru nominalizați de premierul desemnat de președinte sunt audiați în comisiile de specialitate din Parlament, votul acestora fiind consultativ.

Pe de altă parte, conform legii fundamentale, refuzul de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile și numai după respingerea a cel puțin două propuneri în acest sens aduce, în principiu, dizolvarea Parlamentului.

"După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizove Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură", se arată în primul alineat al articolului 89 al Constituției.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, mai prevede legea fundamentală.