Critica acestei lucrări scrise de-a-ndoaselea va începe firesc cu sfârșitul: „Așadar, practica homeopatiei, ca și recursul la tratamentele homeopate, sunt incompatibile cu condiția de creștin ortodox"… Autori: Oana și Alexandru Iftimie. Mă întreb dacă cei doi nu cumva vin dintr-o zonă spirituală a MISA sau dintr-un mediu sectar ? Poziții dogmatice atât de îndârjite întâlnești doar la cei care s-au făcut creștini de  ieri.  

 

Dacă vorbim despre coerență în materie de dogmă și tradiție creștină trebuie subliniat că lucrarea nu are binecuvântarea Bisericii. În locul dedicației seci, docte, vădit superioare: "Se dedică Sf. Partenie Episcopul Lamsacului", ar fi stat bine o  binecuvântare. În absența ei lucrarea care ar trebui să fie o privire asupra homeopatie din perspecivă ortodoxă, este lipsită de autoritate duhovnicească. 

Cine să dea însă o asemenea binecuvântare când autorii spun despre sfinți părinți care au utilizat, apreciat și recomandat homeopatia că au fost fie naivi fie au comis rateuri teologice.

Semnatarii lucrării nu sunt nici pe departe o autoritate eclesială. D-na Iftimie este biolog. Face o critică teologică a medicinei din perspectiva unui biolog…

 

Ca mulți alți oameni inteligenți cade în păcatul de a vorbi din postura unei autorități în domeniu, despre lucruri pe care nu le stăpânește prin practică. 

Aflăm din prefața la ediția grecească că la inițiativa Comisiilor Sinodale pentru Erezii: "s-a constatat incompatibilitatea dintre aceste terapii (MCA-medicina complementara sau alternativă, n.n.) și credința Bisericii". Literă moartă însă, din păcate, atâta timp cât oficialii Bisercii, prin consecința poziției lor susțin o medicină care produce mai multă suferință decât tratează. Din păcate ierarhii bisericilor de azi care călătoresc în Mercedes sunt tot mai despărțiți de suferințele oamenilor. Consecința este că oamenii întorc spatele Bisercii.

 

Poziția autorilor cărții este devoalată ab initio prin afirmația că: "Exagerea, din rea-intenție și ingnoranță, a riscurilor aferente metodelor medicinii <alopate> contribuie, de asemenea, la succesul MCA". Dacă principiul primum non nocere, adică prima grijă a actului medical, să nu producă rău, ar fi fost respectat, nu am fi vorbit azi aici despre acest subiect. Îndepărtarea practicii medicale de om și alipirea de bani, ne-a adus în această situație.

 

Este clar cum ne situăm, nu ? Autorii sunt adeptii medicinei alopate și trebuie să demonstreze că MCA este ineficientă, sau dacă cumva este eficientă, nu este ortodoxă, ca atare nu produce mântuire…

Dacă această lucrare ar fi un demers intelectual și spiritual pentru a afla adevărul, autorii ar lăsa loc la îndoială, și ar pune în balanță în mod corect faptele, fără umbră de părtinire, cum spunea părintele științei moderne Galileo Galilei: tanto per l`una, quanto per l`alta parte. Cum să poți pretinde acest lucru când până și faptul recunoscut de autori că: "homeopații excelează prin cantitatea și calitatea timpului petrecut cu pacienții", este întors împotriva metodei homeopate ale cărei efecte sunt puse în acest fel pe seama efectului placebo.

 

Quid prodest ? Cui folosește o asemenea lucrare ? Eu cred că medicinei științifice, alopate, vădit stânjenită în câștigurile sale de medicinele complementare care câștigă teren pe seama insuccesului medicinei oficiale. 

Sub raportul numărului de pacienți care apelează la diverse tipuri de medicină e bine să știți că medicina alopată se află abia pe locul trei în lume… Pe primul loc în lume se situează MTC adică medicina tradițională chineză, din pricina Chinei, evident. Majoritatea populației este prea săracă ca să-și permită medicamente, iar statul a încurajat medicina tradițională. Și ca să fie toată lumea mulțumită, trebuie spus că azi în China și în lume MTC poate fi practicată oficial, doar după absolvirea unei facultați de medicină științifică. Apropos de știință, a ajuns să confirme la finalul secolului trecut existență meridianelor de acupunctură. Așteptăm o eventuală continuare a Homeopatiei cu o lucrare care să ne dezvăluie faptul că prin înfigerea de ace în corpul uman se comite un act de vrăjitorie…

 

Surpriză în clasament, medicina homeopată se află pe locul doi în lume după acupunctură, fiind deosebit de utilizată în India, unde practica vreo 200.000 de homeopați. Necaz mare pe capul big farma. Vă dati seama că în China și India pierd vreo 2 miliarde de consumatori de aspirină ?

Și medialia de bronz, pentru medicina științifică, care răspândită prin toată lumea, se află pe locul trei ca număr de pacienți. Dar atenție, de mai bine de 20 de ani a devansat industria automobilelor, care era cea mai mare afacere din lume. De-acum industria farmaceutică în colaborare cu școlile de medicină științifică și cu sistemul medical și de protecție socială al statelor considerate civilizate, constituie cea mai mare afacere din lume.  Cei mai mari consumatori de astfel de sănătate sunt americanii. Înghit 50% din totalul medicamentele produse în lume. Și după cum s-a demonstrat de-acum, au devenit cea mai nesănatoasă națiune din lume... 

Pentru că exemplul personal contează pot să vă spun că am apelat la homeopatie cănd o infecție dentară nu a răspuns la antibiotic. Mi-am tratat o cangrenă în gură cu remedii homeopate. De-atunci și până acum nu m-am îndepărtat de biserică. Am cunoscut mulți oameni care și-au rezolvat probleme de sănătate ce nu au răspuns la alte metode prin homeopatie. Cei care au fost credincioși merg și azi la biserică, nu-i văd transformați în rău.

 

Nu cred că recursul la homeopatie îi face pe oameni mai răi sau predispuși a fi înșeleți în materie spirituală. Aș putea spune dimpotrivă… Un om care se află într-o situație fizică de bine, are timp și stare și pentru cultivarea spiritului. 

 

Finalmete orice fel de cunoaștere este perfectibilă. Incapacitatea homeopatiei de a explica și demonstra în termeni științifici acceptați azi eficiența ei nu este o piedică în a o utiliza. Noi încă nu știm ce este masa, focul și electricitatea, în intimitatea fenomenelor, dar le folosim. Scoaterea din context a unor termeni ca spirit și spiritualizare, și introducerea lor în zona teologică poate genera puncte de acroș și sprijin pentru o critică tezistă, interesată. Dar din fericire prin bogăția limbii noastre acești termeni pot fi denumiți și altfel, în acest caz, ca esență, materie subtilă și sublimare (literar),  caz în care întregul edificiu al unui asemenea demers de esență fariseică, cade în ridicol pentru omul citit. Dar ce te faci cu cei care au mai lipsit de la școală, și după ce citesc o asemenea carte o aruncă cu scârbă, și evită să mai treacă pe la biserică, fără să fi consumat vreodată homeopate. De înșelarea și de sufletul lor cine ar trebui să răspundă ?

 

                                                             

P.S. Acum cinci ani la Apimondia, în Ucraina, Prof. Dr. Eberhardt Bengsch cercetător la Institutul Max Planck din München spunea: "Medicina moleculară explică dar nu poate vindeca, medicina naturală nu explică dar vindecă"