După Sărbătoarea Crăciunului, Halloween-ul este considerată de către istorici cea mai veche și mai populară sărbătoare profană. Ea este celebrată de milioane de oameni, din întreaga lume. Se spune că în această noapte sufletele morților vizitează lumea celor vii. Pentru a alunga spiritele acestora, cei vii apelează la diferite ritualuri: poartă măști, produc zgomote, aprind focurile, se încing la joc etc. 

Cu toate că există mai multe versiuni privind rădăcinile și tradițiile culturale ale Halloween-ului, cea mai credibilă este aceea că provine dintr-o veche festivitate celtică pe nume Samhain sau Samuin. Numele provine din irlandeza veche și înseamnă „sfârșitul verii”. 

Potrivit folclorului, Halloween-ul simbolizează momentul deschiderii porților care separă spiritele morților de lumea celor vii. Se mai spune că în această noapte spiritele rudelor decedate ne vizitează și ca atare, noi trebuie să le lăsăm cadouri la ușa de la intrare pentru a le îmbuna și a asigura prosperitatea anului care vine. 

Tot în această zi, celții celebrau ziua recoltei prin organizarea de piețe cu produsele agricole, prin aprinderea focurilor sacre în scopul asigurării protecției căminului, prin nararea de povești cu fantome, prin folosirea pieilor diferitelor animale ca îmbrăcăminte, prezicerea viitorului,prin desfășurarea diferitelor jocuri, cântece și dansuri, însoțite de practicarea unor ritualuri păgâne. Cu timpul, prin amestecul culturilor, credințelor, obiceiurilor și tradițiilor autohtonilor cu cele ale diverselor grupuri etnice a rezultat o versiune americană distinctă a sărbătorii.

 

Versiunea americană a sărbătorii a debutat cu așa numitele „play parties”, evenimente publice pentru onorarea recoltelor, în cadrul cărora se spuneau povești despre morți, se cânta și se dansa. Foametea anului 1846 a făcut ca întreaga Americă să fie invadată de imigranți, în special irlandezi. De Halloween, aceștia obișnuiau să scobească napi, tărtăcuțe, cartofi și sfeclă pentru a-și face felinare care să-i păzească de spiritele rele. Prin cultura și obiceiurile lor, irlandezii aduc o contribuție însemnată la modelarea și popularizarea festivității tomnatice, începând cu organizarea așa numitor „trick-or-treat”. 

Se naște astfel o nouã tradiție americanã în continuã dezvoltare și exportare. Apoape 6 miliarde de dolari se cheltuie anual pe Halloween. Trick-or-treat nu este altceva decât o preluare a unui obicei vechi prin care se obișnuia sã se dea pomanã celor sãraci, în schimbul promisiunii unei rugãciuni pentru sufletele celor morți. Apoi, au urmat petrecerile cu jocuri, festinuri și costume, transformând, treptat, celebrarea într-un spectru al superstițiilor cu componente socială și economică pronunțate. Halloween-ul, o afacere ca toate celelalte.

Printre simbolurile Halloween-ului se pot enumera: cartoful, sfecla, napul, mărul. În anii 1800, când mai multe valuri de imigranți pășesc pe pământul american, aceștia își dau rapid seama că dovlecii erau mai ușor de întrebuințat și de prelucrat, adoptându-i ca simbol în defavoarea napilor. S-a născut Jack o’Lantern, "dovleacul luminat” și sculptat în fel și fel de chipuri în toate colțurile lumii. Jocul de lumini al dovleacului  face aluzie și la cele două culori simbolice ale sãrbãtorii: oranjul semnificã toamna, focul, recolta, în vreme ce negrul este asociat morții, întunericului și rãului.

Simbolul suprem al sãrbãtorii rãmâne însã dovleacul luminat, care are o legendã interesantã. Legenda lui Stingy Jack provine din folclorul irlandez. Jack a păcălit diavolul să se urce într-un măr. Pentru a-l împiedica să se răzbune și să-i ia astfel sufletul, a desenat pe trunchiul copacului semnul crucii. Diavolul, înfuriat, pentru a se răzbuna l-a blestemat pe bătrânul Jack să cutreiere pentru totdeauna pământul, fără să poată intra vreodată în iad sau în rai. Singurul lucru pe care i l-a îngăduit diavolul a fost să poarte cu el un felinar care să-i lumnineze calea.

Pânã în secolul al IX-lea, religia creștinã se substituie vechilor ritualuri de pe teritoriul celtic, încercând de fapt sã adapteze sãrbãtorile ancestrale fondului religios creștin. Data de 2 noiembrie devine Ziua Sufletelor, serbatã tot cu focuri uriașe, parade și mãști de îngeri sau diavoli. 

All Saints’ Day se mai numea și All-hallows sau all-hallowmans, iar în cele din urmã Halloween. Seara de dinaintea Tuturor Sfintilor a devenit, "all hallows eve" - Halloween. Astfel că cei adormiți au ajuns să nască în cei vii fie teamă, fie ridiculizare - creând personaje de carnaval.

În Biserica Anglicană, unele dioceze au ales să sublinieze tradițiile creștine de Sărbătoarea Tuturor Sfinților, în timp ce Protestanții țin cont de sărbători ca Ziua Reformei, o zi de comemorare și rugăciuni pentru unitate.

Biserica Romano-Catolică consideră că Halloween-ul ar avea o legatură cu creștinismul. Cei mai mulți creștini catolici nu consideră că tradiția ar avea rădăcini satanice în origine sau practică și că nu reprezintă nicio amenințare pentru viața spirituală a copiilor: educarea despre moarte și mortalitatea, precum și despre obiceiurile strămoșilor celți fiind, de fapt, o lecție de viață valoroasă și o parte din patrimoniul enoriașilor lor. 

Biserica Ortodoxă dezaprobă sărbătoarea Halloween-ului. Ea prăznuiește Ziua Tuturor Sfinților în prima duminică de după Rusalii, unde se face pomenirea tuturor sfinților, dar și a celor adormiți, din neam în neam. De asemenea, în credința populară a românilor, mai avem parte de o noapte de spaimă, cea de pe 29 spre 30 noiembrie, cunoscută sub denumirea de Noaptea Sfântului Andrei, când cei vii încearcă să se apere de strigoi prin ungerea ușilor și a ferestrelor cu usturoi.

În altă ordine de idei, ,,Părintele” modern al „bisericii lui Satan”, Anton Szandor LaVey, consideră că Halloween-ul este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic.

Cu toate acestea, sunt voci care spun că Halloween-ul nu reprezintă un pericol pentru creștinism, reprezentând mai mult o lecție de viață și că ar face parte din patrimoniul credințelor religioase și al religiilor, alți specialiști, teologi ortodocși, din contră, spun că e anticreștin, că e un alt mod de a ataca creștinismul, fiind o provocare pentru credința ortodoxă. Mai sunt și specialiști din rândul sociologilor și psihologilor care spun că Halloween-ul, nu este altceva decât un mod de socializare și de distracție al oamenilor, de dezvoltare a aptitudinilor sociale și organizaționale, de cunoaștere a unor elemente folclorice străine.

Așadar, sărbătoarea Halloween-ului, puțin cunoscută în urmă cu 30 de ani, este acum o „mină de aur” pentru comercianții din majoritatea statelor est-europene și din Orient. Magazinele vând multe dulciuri și tot felul de produse-cadou, iar restaurantele, barurile, cluburile și discotecile oferă programe, cu mască și fără mască și meniuri speciale pentru această ocazie.