Accesul pelerinilor la sărbătorile religioase va fi restricționat, măsura fiind cuprinsă într-o hotărâre de Guvern oficializată vineri. HG-ul apare la câteva zile după ce Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis că pot participa doar persoanele care au domiciliul sau reședința în localitatea în care se desfășoară procesiunea, sub pretextul creșterii numărului de îmbolnăviri de COVID-19 înregistrate în ultima perioadă în România, informează Lucia Tozaru pentru Avocat.net.

Concret, HG 841/2020, care se aplică deja, stabilește că "pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni și/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară respectiva activitate". De asemenea, HG-ul prevede și că este interzisă participarea la procesiunile și/sau pelerinajele religioase amintite anterior a persoanelor care nu au domiciliul sau reședința în localitățile în care se desfășoară respectivele activități.

HG 841/2020 face posibilă intrarea în vigoare a măsurilor stabilite, lunea trecută, de către CNSU, prin Hotărârea 47/2020, document care n-a fost publicat în Monitorul Oficial.

"Art. 2 Organizarea de sărbători religioase este permisă numai cu participarea persoanele care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară activitatea, fără participarea persoanelor/pelerinilor din alte localități”, se menționează în Hotărârea nr. 47 a CNSU.

Această decizie va avea un impact major asupra celei mai mare pelerinaj anual ortodox, prilejuit de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, cinstită pe 14 octombrie, precum și asupra pelerinajului de la hramul Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, sărbătorit pe 27 octombrie. 
 
Cu toate acestea, Hotărârea nr. 47 a CNSU are un vădit caracter nelegal, putând fi atacată în instanță, după cum a demonstrat jurnalistul Valentin Busuioc de la Lumea Justiției. Hotărârea respectivă invocă drept temei Legea nr. 55/2020 (Legea pandemiei), care nu interzice în niciun fel accesul la slujbele religioase ținute în aer liber - procesiunile încadrându-se în această categorie -, măsurile vizând doar evenimentele religioase ținute în spații închise.
 
În schimb, palestinianul Raed Arafat, artizanul încălcării libertăților religioase ale creștinilor din România, ia apărarea hotărârii CNSU, motivând că deplasarea pelerinilor cu autocarele prezintă risc de infectare a călătorilor. O constatare ieșită din comun, având în vedere că transportatorii de persoane nu au fost restricționați până în prezent, cum a fost cazul patronilor de restaurante în timpul stării de alertă. Iar pelerinii nu se deosebesc cu nimic de ceilalți călători, decât dacă scopul călătoriei constituie în sine un pretext de discriminare.

„Acest lucru este extrem de necesar pentru că riscul major nu este numai participarea la fața locului, riscul major este pe durata transportului, în autocare, în timpul în care se deplasează către localitatea respectivă sau înapoi acasă. Dacă se stă într-un autocar sau într-un mijloc de transport ore, este suficient să fie o singură persoană infectată ca să se întoarcă toți care au călătorit în mijlocul respectiv infectați acasă. Acest lucru trebuie să fie limitat și sper că populația ne înțelege pentru această decizie. Deci sărbătorile se fac, doar că participanții vor fi doar cei care au domiciliul sau reședința în localitatea în care se desfășoară activitatea respectivă și nu se permite participarea unora din afara localității respective”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, la finalul reuniunii CNSU de luni.

Ceea ce omite să spună șeful DSU este că în fiecare zi circulă autocare, microbuze și trenuri pline de oameni ce călătoresc ore în șir de la un capăt la altul al țării, ba chiar și către state precum Austria, Germania, Franța și Spania, nepunându-se niciodată problema sistării transportului de persoane din cauza potențialei răspândiri a coronavirusului, după expirarea stării de urgență. Cu alte cuvinte, interdicția se aplică doar în cazul transportului în comun de pelerini, ceea ce constituie discriminare pe motive religioase.