Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc organizează începând din 16 septembrie 2019, a patra campanie de investigații arheologice în orașul Târgu Ocna, jud. Bacău. Acțiunea urmărește căutarea, descoperirea, recuperarea și identificarea rămășițelor pământești ale deținuților politici morți în penitenciarul din localitate, anunță IICCMER într-un comunicat

După instaurarea regimului comunist, prin fraudă electorală și amenințare cu forța, conducerea politică a țării a inițiat un vast program de anihilare a oricărei forme de opoziție, iar metodele utilizate pentru îndepărtarea tuturor celor care se împotriveau noului regim au fost condamnarea pentru infracțiuni politice la pedepsa cu moartea sau încarcerarea în penitenciare, lagăre și colonii de muncă, internările administrative, fără proces, ori executarea sumară a oponenților, fără existența unor sentințe judecătorești, amintește sursa citată.

Potrivit comunicatului, conform unei evidențe actualizate bazate pe surse documentare, în perioada 1950-1964 la penitenciarul din Târgu Ocna au fost încarcerate, pe diferite termene de timp, un număr de 843 de persoane condamnate pentru delicte politice, dintre care 73 au decedat în timpul detenției. Morții au fost înhumați într-un cimitir parohial situat în apropierea penitenciarului, lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena aflată în Parohia Poieni, pe str. Crizantemelor. Înmormântările au fost practicate într-o zonă distinctă a cimitirului, trupurile defuncților fiind depuse, fără sicriu, în gropi individuale sau comune, iar mormintele nu au fost marcate cu semne de identificare. Între anii 1977 și 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, unii dintre pacienții decedați aici au fost îngropați tot în această zonă a cimitirului, însă la adâncimi mai mici și numai în sicrie confecționate din placaj. În ultimele decenii, suprafața de teren unde au fost îngropați deținuții și bolnavii psihici a fost cedată treptat credincioșilor din parohie pentru locuri de veci, acest lucru provocând distrugerea parțială sau totală a mormintelor mai vechi.

„Evoluția situației din ultimii ani a determinat efectuarea în cursul anilor 2011, 2013 și 2018 a unor cercetări arheologice pentru verificarea suprafețelor de teren rămase încă neafectate de mormintele mai noi. În cursul acestor cercetări au fost identificate un număr de 42 de morminte dintre care 13 aparțineau unor foști deținuți. Astăzi, în zona cimitirului care prezintă interes pentru cercetarea noastră au mai rămas libere doar câteva porțiuni restrânse de teren, care vor urma și acestea să fie ocupate de morminte. Această stare de lucruri reclamă intervenții arheologice repetate în scopul degajării de sarcină istorică a acestor suprafețe, încercându-se în acest fel să se salveze ceea ce se mai poate salva din mormintele deținuților rămase încă neafectate.

Rămășițele pământești recuperate în cursul cercetărilor anterioare la care se adăuga și cele care se vor mai descoperi în campaniile următoare, intră în circuitul legal al expertizelor medico-legale și antropologice, toate investigațiile trebuind să conducă în cele din urmă la stabilirea identității acestor victime prin efectuarea testelor comparative de ADN. Din păcate, reamintim că multe din mormintele deținuților politici au fost distruse în decursul timpului de înmormântările ulterioare, iar pentru recuperarea acestora nu se mai poate face nimic. Multe dintre victimele care au murit în acest penitenciar au rude și urmași care, de la căderea oficială a regimului comunist, așteaptă din partea autorităților statului adoptarea unor măsuri reale și efective care să conducă la descoperirea și recuperarea osemintelor acestor oameni, care au zăcut zeci de ani în morminte anonime. Acțiunea de la Târgu Ocna are o dimensiune recuperatorie, memoria fiind, așa cum se știe, ultima formă de justiție omenească posibilă. Cazul deținuților politici morți în penitenciarul de la Târgu Ocna și a locului unde aceștia au fost îngropați face obiectul unui dosar de cercetare penală, deschis la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca urmare a unei sesizări depuse de IICCMER.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare în acest proiect (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Târgu Ocna), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza și Alin Radu. Investigațiile se vor desfășura în strânsă conlucrare cu Parchetul Militar și cu alte instituții ale statului. Acțiunea este susținută de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului și se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită în plan tehnic de Primăria orașului Târgu Ocna (primar Ștefan Șilochi) și Parohia Ortodoxă din Târgu Ocna-Poieni (preot Cristian Gabriel Mazilu)”,  se spune în textul IICCMER.