Arhivele Diplomatice ale MInistrerului Afacerilor Externe au publicat la 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă câteva file dintr-un dosar referitor la organizarea social-economică din Basarabia după 27 iunie 1940, în care se arată cu numărul celor care au încercat să treacă granița impusă de sovietici a fost de circa 7000 - 10.000 de români. Reamintim că zilele acestea, la împlinirea la 80 de ani de la masacru, autoritățile ucrainene, pe aceeași linie cu cele rusești, au susținut că la Fântâna Albă ar fi fost împușcați doar vreo 50 de oameni.
 

Documentul din arhive intitulat "Notă, URSS, Atitudinea Sovietelor față de cei cari cer repatrierea", având sus inițialele "S.S.I" de la Serviciul Special de Informații, și data "22 Maiu, 1941", descrie evenimentul nefericit de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1940 astfel: 

"Nemai putând suporta teroarea și lipsurile de tot felul, locuitorii din satele Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Carapciu pe Siret, Petriceni și Prisăcăreni au plecat la Adâncata și au cerut autoritățiilor locale să le primească cererile de repatriere în România.
 
Autoritățile locale [sovietice] au refuzat însă, să primească aceste cereri, invocând următoarele motive:
 
- În România este foamete, deoarece trupele germane de pe teritoriul românesc au separat toatele alimentele:
 
- Autoritățile române nu primesc repatriați. Deoarece înainte de a se primi cererile, trebuie să ia contact cu comisiunile românești pentru a se trata admiterea repatrierilor".

"Față de acest refuz categoric, la începutul lunii Aprilie a.c, locuitorii din comunele arătate mai sus, împreună cu cei din satele Cupca, Corcești și Suceveni, au hotărât să se ducă din nou la Adâncata spre a depune cereri de repatriere. În drum, întreaga mulțime a făcut o manifestație în simpatie la adresa României, strigând Trăiască M.S Regele Mihai și Trăiască România Mare".

"Armata sovietică a încercat să oprească acest marș, însă fără rezultat, deoarece întregul grup de circca 7.000-10.000 de persoane au ajuns la Adâncata, unde au încercat să depună cererile.
 
Șeful miliției locale a refuzat, însă, primirea lor invocând aceleași argumente, ca mai sus. Văzând repetarea refuzului, întreaga mulțime s-a îndreptat spre frontieră. Parte din locuitori au plecat în satele de origini spre a-și lua familiile și arme. Restul manifestanților și-au continuat drumul spre frontieră, unde au fost întâmpinați de armată [Armata Roșie], care a deschis focul asupra lor, numărul morților a fost foarte mare, iar cei care au scăpat au fost arestați", arată documentul publicat de Arhivele MAE pe care îl reproducem și noi mai jos: