ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, vorbește într-o postare pe Facebook de performanțele economice ale României în trimestrul al doilea din acest an, dar și de creșterea cu peste 8% a salariului mediu nominal net.
 
„Vești bune din economie, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani. În trimestrul II economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgență. Totuși, investițiile au avut o contribuție pozitivă la creșterea economică de 0.4 puncte procentuale. Nu cred că sunt multe țări care pot arata o astfel de performanță.

A doua veste bună, în iulie câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,1% față de iulie 2019. Această CREȘTERE a venitului NET de care beneficiază milioane de români este foarte importantă, mai ales în contextul crizei economice globale. Pentru a menține ritmul și a asigura revenirea rapida a economiei este nevoie că politica fiscala și monetară să lucreze împreună. Spațiul fiscal este limitat dar mai este loc de relaxare pe partea de politica monetară, atât la dobânzi cât și la rezerve minime obligatorii. Injecția de lichiditate în economie de până acum a funcționat perfect. Trebuie să continuăm", a scris Florin Cîțu, pe Facebok.

Pe de altă parte, economia României s-a contractat în termeni reali cu 12,3% în T2/2020 față de T1/2020 și cu 10,5% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce pentru primul semestru, PIB a scăzut cu 4,6%, pe seria brută și cu 3,9% pe seria ajustată sezonier comparativ cu S1/2019, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică.INS a reconfirmat astfel scăderea economică anunțată odată cu publicarea în luna august a primelor date semnal, menționând că estimările sunt afectate de dificultățile create de criza pandemică și de instituirea stării de urgență.
 
„Aceste dificultăți au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naționale și s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informațiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puțin posibil, calitatea indicatorilor produși", se arată în comunicat.