Potrivit INSP, în perioada 27.12.2020 – 31.12.2021 s-au înregistrat 19.716 reacții adverse (RAPI) la vaccinul anti-Covid, din care 12.600 (63,9%) la persoane de gen feminin, cu o mediană de 39 ani (minima 12 ani, maxima 93 ani), 6.166 (31,3%) la persoane de gen masculin, cu o mediană de 37 ani (minima 12 ani, maxima 102 ani), iar pentru 950 (4,8%) nu a fost precizat genul. Din totalul reacțiilor adverse înregistrate oficial, 2.149 au fost de tip local și 17.567 de tip general. Din punct de vedere al cauzei producerii RAPI apărute în uma vaccinării împotriva Covid-19, 177.364 (88,1%) cazuri au fost asociate cu componentele vaccinului, 1.336 (6,8%) cazuri asociate cu anxietate și componentele vaccinului, 989 (5%) cazuri au fost asociate cu anxietate și 27 (0,5%) cazuri asociate cu erori de vaccinare. Din categoria tulburărilor hematologice și limfatice, numărul total de limfoadenopatii raportate a fost de peste 1.700, cele mai multe fiind de la vaccinul Pfizer. Limfadenopatia este o afecțiune caracterizată printr-o creștere a dimensiunii ganglionilor limfatici, care sunt organe ale sistemului imunitar. Ele sunt localizate pe tot corpul uman și fac parte din sistemul limfatic. Limfa este un tip de țesut conjunctiv care curăță corpul uman de bacterii și substanțe dăunătoare și le transportă către ganglionii limfatici care filtrează elemente străine. În aceste organe ale sistemului limfatic, celulele speciale sunt concentrate și permit eliminarea substanțelor nocive și a virușilor. Cea mai mică creștere a ganglionilor limfatici indică dezvoltarea proceselor patologice.

Totodată, vaccinurile Covid au produs 432 de reacții alergice și 12 șocuri anafilactice. Dintre tulburările psihice, cea mai frecventă a fost insomnia, care a afectat 366 de vaccinați. De cefalee au fost afectate 7.764 de persoane vaccinate anti-Covid, iar de parestezie, 881. Paralizia facială a fost raportată în 16 cazuri. Parestezia se manifestă prin senzația de furnicatură, amorțeală, senzația de arsură, senzația de rece, lipsa sensibilității sau senzația de gâdilat, aparută în orice zonă a corpului. Parestezia cronică poate cauza și dureri sub formă de junghiuri. În mod normal, parestezia este cauzată de deficitul de calciu, de diabet, de boli autoimune sau de afecțiunile neurologice precum screloza multiplă. Pe lângă aceste afecțiuni, au mai fost raportate ca reacții adverse la vaccin și alte tulburări ale sistemului nervos, fără a se preciza tipul acestora, în număr total de 2.663. Tot ca reacții adverse au fost înregistrate și 2.969 de tulburări gastrointestinale. În ce privește miocarditele, cele raportate oficial au fost doar 15 cazuri, din care 13 după vaccinarea cu Pfizer.

Cele mai multe efecte adverse au intrat în categoria tulburărilor scheletice și ale țesutului conjunctiv, unde s-au raportat 7.838 de pacienți vaccinați. În ce privește tulburările scheletice, cea mai frecventă a fost necroza capului femural, câteva cazuri fiind prezentate și în ziarul Național. Necroza aseptică de cap femural apare în momentul în care șoldul nu mai primește cantitatea de sânge necesară unei bune funcționări. Dat fiind că oasele șoldului au nevoie de vascularizație, în momentul în care aceasta nu mai are loc, osul din capul femurului începe efectiv să se degradeze și să moară. Dacă boala nu este stopată la timp, articulația șoldului poate fi distrusă complet, instalându-se coxartroza. Printre tulburările țesutului conjunctiv se numără lupusul eritematos sistemic, vasculita, sclerodermia, polimialgia reumatică, periarterita nodoasă, Sindromul Ehlers-Danlos și Sindromul Marfan.