Raportul intitulat „Pregătiri pentru superbacterii" explică modul în care poluarea cu ape reziduale din spitale, apele reziduale evacuate de la instalațiile de producție farmaceutică și scurgerile din agricultura animală și vegetală pot fi pline „nu numai de microorganisme rezistente, ci și de antimicrobiene, diverse produse farmaceutice, microplastice, metale și alte substanțe chimice, care toate acestea cresc riscul de RAM [rezistență antimicrobiană] în mediu".

 

 

 

Cu cât rezistența antimicrobiană devine mai răspândită, cu atât este mai probabil ca comunitatea globală să se confrunte cu o „superbacterie" cu răspândire rapidă, care ar amenința atât persoanele din țările bogate cu sisteme de sănătate bine finanțate, cât și pe cele din Sudul global.

Prevenirea răspândirii superbacteriilor rezistente la antibiotice este doar cel mai recent motiv pentru ca factorii de decizie politică la nivel mondial să asigure „o reglementare solidă a evacuărilor [și] consolidarea [tratării] apelor uzate", au scris cercetătorii ONU în raport, în timp ce directorul executiv al UNEP, Inger Andersen, a remarcat că raportul arată beneficiile de mare anvergură ale acțiunilor de protecție a mediului.

„Aceeașii factori care cauzează degradarea mediului agravează problema rezistenței antimicrobiene", a declarat Andersen în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Grupului liderilor mondiali privind rezistența antimicrobiană (GLGAMR) din Barbados. „Impactul rezistenței antimicrobiene ar putea distruge sistemele noastre de sănătate și alimentare. Reducerea poluării este o condiție prealabilă pentru încă un secol de progres către foamete zero și sănătate bună."

În prezent, rezistența antimicrobiană este legată de nu mai puțin de 1,27 milioane de decese pe an și, după cum a declarat premierul din Barbados, Mia Mottley, președintele GLGAMR, în cadrul conferinței, criza „afectează în mod disproporționat țările din sudul lumii". Potrivit studiului, industria farmaceutică eliberează frecvent ape reziduale netratate care conțin „ingrediente farmaceutice active", cum ar fi „antibiotice, antivirale și fungicide, precum și dezinfectanți". Acești contaminanți cresc probabilitatea ca „superbacteriile rezistente" să „supraviețuiască în apele uzate netratate", se arată în The Guardian.

Potrivit UNEP, căile navigabile poluate în mod cronic sunt mai susceptibile „să găzduiască microorganisme care sporesc dezvoltarea și distribuția rezistenței antimicrobiene în mediul înconjurător". Din partea industriei agricole, raportul avertizează că „utilizarea antimicrobienelor pentru tratarea infecțiilor și promovarea creșterii" în rândul animalelor, „utilizarea apelor uzate recuperate pentru irigarea culturilor, utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ și gestionarea inadecvată a deșeurilor", toate acestea servesc drept puncte de intrare a organismelor AMR în mediu.

UNEP a remarcat că țări precum Belgia, China, Thailanda, Țările de Jos și Danemarca au „redus în mod semnificativ utilizarea antimicrobianelor în creșterea animalelor destinate consumului uman". Potrivit unui studiu publicat în OnEarth în 2014, Danemarca a instituit reforme, inclusiv limitarea semnificativă a profitului pe care medicii veterinari îl puteau obține din vânzarea de antibiotice începând din 1995, iar patru ani mai târziu a interzis orice „utilizare nonterapeutică a antibioticelor la porci... o schimbare uriașă într-o națiune care este principalul exportator mondial de carne de porc".

„Deși situația se îmbunătățește în unele părți ale lumii, cantități uriașe de antimicrobiene sunt folosite pentru a trata și preveni infecțiile la animalele destinate consumului uman", a declarat pentru The Guardian Matthew Upton, profesor de microbiologie medicală la Universitatea din Plymouth, în Marea Britanie. „O creștere îmbunătățită a animalelor și alte metode de prevenire și control al infecțiilor, cum ar fi vaccinarea, ar trebui să fie folosite pentru a reduce infecțiile și nevoia de utilizare a antimicrobienelor, ceea ce, la rândul său, limitează poluarea mediului cu antimicrobiene, reziduuri antimicrobiene și microbi rezistenți."

Creșterea eforturilor globale pentru îmbunătățirea gestionării integrate a apei și promovarea apei, a salubrizării și a igienei pentru a limita dezvoltarea și răspândirea RAM în mediu, precum și pentru a reduce infecțiile și nevoia de antimicrobiene;

Integrarea considerentelor de mediu în planurile naționale de acțiune privind rezistența antimicrobiană, care au fost elaborate în 2016 prin intermediul campaniei „O singură sănătate" a ONU, care vizează corelarea preocupărilor pentru bunăstarea oamenilor cu cea a mediului și a vieții sălbatice;

Stabilirea unor standarde internaționale pentru ceea ce reprezintă indicatori microbiologici buni ai RAM din probele de mediu, care pot fi utilizați pentru a ghida deciziile de reducere a riscurilor și pentru a crea stimulente eficiente pentru a urma aceste orientări; și

Explorarea opțiunilor de redirecționare a investițiilor, de stabilire a unor stimulente și sisteme financiare noi și inovatoare și de a face o justificare a investițiilor pentru a garanta o finanțare durabilă pentru combaterea RAM.

"RAM este una dintre provocările definitive ale vremurilor noastre", a scris Andersen pe Twitter la 7 februarie. "Este esențial să ținem sub control poluarea mediului".