Perioada studenției a fost pentru Dimitrie Onciul una foarte activă din punctul de vedere al activității organizațiilor studențești românești din Austro-Ungaria care militau pentru drepturile națiunii române. În timpul studenției la Universitatea din Cernăuți, Dimitrie Onciul a fost unul dintre membrii de bază a Societății „Arboroasa”, unde s-a remarcat alături de alte personalități precum Ciprian Porumbescu și Teodor Ștefanelli. După desființarea „Arboroasei” de către autoritățile austriece, studenții români s-au reunit în cadrul Societății Academice Junimea, Dimitrie Onciul fiind membru fondator și totodată primul președinte al acestei organizații a studenților români. De asemenea, în timpul studenției la Viena, Dimitrie Onciul a fost finanțat printr-o bursă de către Societatea pentru Cultură și Literatură în Bucovina și a activat în cadrul organizației studențești „România Jună”. Activitatea studențească a lui Dimitrie Onciul este mai bine înțeleasă dacă amintim că și tatăl său, Dumitru Onciul, a activat în cadrul „Reuniunii pentru Leptură”, organizația precursoare Societății pentru Cultură și Literatură în Bucovina.

La 30 de ani se alătură colgului său de luptă din perioada studenției, A.D. Xenopol, în combaterea teoriei lui Robert Rösler, care susținea că poporul român s-ar fi format la sud de Dunăre și ar fi emigrat ulterior în acest spațiu. El este fondatorul școlii critice în istoriografia română, insistând asupra necesității de a publica și a studia cu atenție izvoarele istoriei noastre naționale.

De-a lungul timpului, Dimitrie Onciul s-a făcut remarcat în domeniul cercetării istorice, motiv pentru care, la doar cinci ani de la obținerea doctoratului, în 1889, a devenit membru corespondent al Academiei Române. În 1896 a devenit profesor de istorie veche a românilor la Universitatea din București. Ulterior a ocupat funcțiile de decan al Facultății de Litere și Filosofie, director al Arhivelor Statului din București, vicepreședinte și președinte al Academiei Române, precum și cea de președinte al Comisiei consultative heraldice, cea care a elaborat stema României Mari.

Dimitrie Onciul a decedat la București, în ziua de 20 martie 1923, fiind înmormântat în Cimitirul Central al orașului Cernăuți. Întreaga lui activitate din perioada studenției, pusă în slujba idealului național al românilor din Austro-Ungaria a fost asumată pe deplin de studențimea interbelică, la 26 octombrie 1928 fiind inaugurat bustul său din grădina căminului „Junimea” din Cernăuți. Odată cu ocupația sovietică, bustul a fot salvat de Facultatea de Teologie, care l-a ascuns, iar acum acesta se află în custodia Muzeului Național al Bucovinei din Suceava, fapt relatat recent de către Vladimir Acatrini, președinte al Societății Bibliotecarilor Bucovineni - Cernăuți.

El rămâne un exemplu pentru tinerii intelectuali care își pun activitatea științifică și socială în slujba intereselor națiunii.

Anul acesta Departamentul pentru Românii de Pretutindeni împreună cu Primăria Straja, cu sprijinul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și al Consulatului General al României la Cernăuți, alături de asociațiile de români din zona Cernăuțiului au organizat o serie de evenimente comemorative la împlinirea a 100 de ani de la trecerea la Domnul a marelui istoric.