ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Emanuel Macron îl va primi miercuri în vizită pe președintele interimar al României, Ilie Bolojan, iar cei doi vor participa apoi la o "reuniune informală prin videoconferință" cu alți lideri, a căror listă nu a fost încă divulgată, a anunțat marți seară Palatul Elysee, în contextul în care președintele francez organizează o serie de reuniuni pentru a întări contribuția europeană la găsirea unei soluții la războiul din Ucraina, relatează AFP, conform Agerpres.

În același timp, într-un interviu acordat mai multor cotidiene regionale, printre care Le Parisien, La Provence și Sud Ouest, și apărut marți, Macron a menționat "manipularea" procesului electoral din România printre acțiunile pentru care Rusia este o "amenințare existențială pentru europeni".

Macron a reunit luni la Paris mai mulți lideri din țări cheie europene, Uniunea Europeană și NATO. Miercuri, va organiza o nouă întâlnire cu "mai multe state europene și non-europene", cu scopul de a vorbi cu toate cele 27 de țări membre ale UE până la sfârșitul săptămânii, a anunțat el în interviu.

La întâlnirea de luni, premierul britanic Keir Starmer a declarat că este pregătit să trimită trupe în Ucraina în viitor "dacă se ajunge la un acord de pace durabil", în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a spus că dezbaterea este "prematură".

În cadrul discuției cu presa franceză, Macron a dat asigurări că "Franța nu se pregătește să trimită trupe terestre, beligerante în conflict, pe front", în Ucraina.

"Preocuparea tuturor este că o simplă încetare a focului în Ucraina nu ar rezolva în niciun fel conflictul. Doar o pace deplină, cu condiții de securitate, condiții de stabilitate socială, economică și politică de durată în Ucraina, va permite soluționarea acestuia", a explicat Macron în interviu.

Printre soluțiile de a oferi garanții de securitate Kievului în cadrul unui eventual acord de pace cu Moscova ar fi posibilă "trimiterea de experți sau chiar trupe în termeni limitați, în afara oricărei zone de conflict, pentru a-i consola pe ucraineni și a transmite solidaritate. La asta ne gândim cu britanicii", a spus el.
 
Dar 'Franța nu se pregătește să trimită trupe terestre, beligerante în conflict, pe front', a mai dat asigurări Macron.

El a amintit că o altă posibilitate era 'aderarea la NATO' a Ucrainei, despre care Rusia nici nu vrea să audă și pe care președintele american Donald Trump a exclus-o deja înainte de a negocia.

Macron recunoaște că europenii doresc, în spatele garanțiilor lor de securitate viitoare către Kiev, să existe sprijin din partea Washingtonului. 'Având în vedere că Rusia este un stat cu capacitate nucleară, pentru partenerii europeni acesta este un punct cheie', a recunoscut el în interviu.

El a menționat, de asemenea, posibilitatea 'de a decide în cadrul negocierilor de a avea, sub mandatul Națiunilor Unite, o operațiune de menținere a păcii, care să se desfășoare în prima linie'.

În timp ce reluarea dialogului direct între Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, săptămâna trecută, a deconcertat mulți europeni, iar amenințarea unor negocieri între ei și fără Europa asupra Ucrainei se profilează, Macron spune că vede aspectul pozitiv.

Donald Trump 'poate relua un dialog util cu președintele Putin', a spus șeful statului francez. 'El creează o ambiguitate strategică pentru președintele Putin' folosind 'cuvinte foarte puternice' și creând 'incertitudine' care 'poate ajuta la exercitarea presiunii asupra lui', a adăugat Macron, dând asigurări că el însuși este gata să vorbească cu omologul său rus 'oricând este oportun în următoarea rundă de negocieri'.

Liderul de la Elysee s-a arătat totodată foarte critic față de Rusia lui Vladimir Putin, care 'constituie o amenințare existențială pentru europeni, având în vedere acțiunile pe care le întreprinde în diverse domenii'.

El a enumerat acțiunile Rusiei 'la granița poloneză, atacurile sale cibernetice în toate țările noastre, prin atentate, ca în Marea Britanie, prin manipulare de informații sau procese electorale, ca în România, prin amenințările sale explicite prin doctrina nucleară', conform Liberation.