Ministerul Afacerilor Externe de la București nu suflă o vorbă despre situația românilor din Ucraina, în condițiile în care Kievul pare decis să desăvârșească opera de deznaționalizare începută de sovietici, după al Doilea Război Mondial, prin atacurile la limba română. În schimb, MAE s-a grăbit să iasă cu un comunicat în care condamnă „deciziile nedemocratice și netransparente" adoptate de Parlamentul de la Chișinău. La fel, recent, pe MAE de la București îl deranja că SIS-ul se întoarce la Parlamentului, deși de abia acum (re)intră sub un control mai democratic, cum, de altfel, este și în România. De când are treabă MAE de la București cu ce se întâmplă cu SIS-ul de la Chișinău dar în schimb are ochelari de orb cu privire la neo-KGB-ul de la Kiev?!

Cel mai recent atac al Kievului asupra românilor a avut loc după ce administrația Regională de Stat Cernăuți a solicitat Administrațiilor raionale Herța, Hliboca și Noua Suliță să faciliteze anularea de către consiliile locale și raionale a deciziilor din trecut prin care limba română obținea statut de limbă regională și putea fi folosită, alături de limba ucraineană, în unitățile administrativ-teritoriale, informează Agenția BucPress din Cernăuți, citată de Romanian Global News.

Scrisoarea semnată de Natalia Gusak, adjunctul guvernatorului regiunii Cernăuți, se bazează pe faptul că Curtea Constituțională a Ucrainei a anulat Legea privind bazele politicii lingvistice din perioada președintelui Viktor Ianukovici, intrând în vigoare o nouă lege – Legea privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat.
 
Administrația atrage atenția asupra faptului că consiliile locale ale românilor din regiunea Cernăuți: Tereblecea, Iordănești, Oprișeni, Dimca, Carapciu, Stănești, Voloca (raionul Hlbioca), Mahala, Tărăsăuți (raionul Noua Suliță), Horbova, Godinești (raionul Herța) și consiliul local Herța încă nu au anulat deciziile prin care limba română obține statut special la nivel local.
 
Adjunctul guvernatorului regiunii Cernăuți cere să fie „adusă activitatea consiliilor menționate la normele legislației în vigoare”.
 
RGN amintește că luna trecută împuternicitul pentru protecția limbii de stat Taras Kremin s-a adresat deputaților mai multor consilii locale cu privire la necesitatea de a anula decizia privind funcționarea limbilor regionale, pe motiv că deciziile vechi contravin legislației actuale din Ucraina. În consecință, ombudsmanul a trimis o scrisoare procurorului general al Ucrainei pentru a asigura anularea deciziilor relevante în instanță, potrivit Agenției BucPress.

În fața acestui nou afront adus limbii române, MAE aplică politica struțului. Dar dă comunicate mustrătoare către Chișinău, susținînd că România reiterează îngrijorarea cu privire la "deciziile nedemocratice și netransparente" adoptate miercuri în Parlamentul Republicii Moldova, "fără respectarea normelor parlamentare în vigoare, fără o consultare publică adecvată, fără a ține cont de principiile statului de drept". MAE constată că, în pofida semnalelor primite din partea partenerilor internaționali ai Republicii Moldova, inclusiv România, coaliția parlamentară formată din PSRM și Platforma "Pentru Moldova", care include Partidul Șor, "continuă să adopte legi cu efecte negative pentru dezvoltarea Republicii Moldova, stabilitatea financiară și credibilitatea sa internațională".
 
Nu își cam depășește cumva MAE prerogativele? Nu face cumva exact ceea ce reproșa Rusiei? De când s-a înfoiat așa curcanul?