ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv suspendarea defrișării a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani, într-un dosar care vizează hidrocentrala de la Răstolița, proiect considerat de autorități drept prima mare hidrocentrală construită după Revoluție. Decizia vine după procesul deschis de două ONG-uri de mediu împotriva Guvernului și a companiei Hidroelectrica, potrivit Gândul.

Potrivit informațiilor apărute pe portalul instanțelor, judecătorii au menținut suspendarea lucrărilor de defrișare necesare pentru continuarea investiției. Zona vizată se află în aria Munților Călimani, într-un perimetru aflat sub protecție naturală.

ONG-urile care au contestat proiectul au susținut în instanță că există probleme legate de acordul de mediu și de impactul asupra habitatelor protejate. Mai exact, organizațiile reclamă faptul că lucrările ar afecta ecosistemele din zonă și că procedurile de avizare nu ar respecta toate condițiile impuse pentru ariile naturale protejate.

Defrișarea celor peste 30 de hectare era considerată esențială pentru continuarea proiectului hidroenergetic. Este important însă că decizia ÎCCJ se referă strict la suspendarea defrișărilor. Separat, există un alt proces care privește construcția și finalizarea efectivă a hidrocentralei de la Răstolița. Așadar, proiectul nu este anulat în acest moment, însă decizia instanței complică semnificativ continuarea lucrărilor, în condițiile în care suprafața pentru care era necesară defrișarea reprezenta o parte importantă a investiției.

Autoritățile au prezentat în repetate rânduri hidrocentrala de la Răstolița drept o investiție strategică pentru sistemul energetic național. Proiectul este realizat de Hidroelectrica și era văzut ca unul dintre puținele mari proiecte hidroenergetice începute înainte de 1989 și împinse spre finalizare în ultimii ani. Discuțiile din jurul proiectului au împărțit însă opiniile între nevoia de creștere a producției de energie și protejarea mediului în zonele naturale sensibile.
 
ONG-uri din Cluj împotriva proiectului Răstolița

Două organizații nonguvernamentale cu sediul în Cluj-Napoca au reușit să obțină în instanță blocarea proiectului pentru amenajarea hidroenergetică Răstolița, un proiect finalizat în proporție de peste 90% și care ar fi trebuit să fie dat în folosință în noiembrie anul acesta.
 
Două organizații din Cluj contestă însă proiectul invocând că se ignoră cerințele legale fundamentale de protecție a mediului. Este vorba de Asociația Declic, cu sediul în Cluj-Napoca, pe strada Univeristății, reprezentată de Roxana Pencea și de Asociația Bankwach, cu sediul în Cluj-Napoca, strada Beiușului, reprezentată de Vlad Popescu.
Practic s-a obținut suspendarea acordului de mediu, însă proiectul nu este compromis pentru că Hidroelectrica poate avea câștig de cauză în procesul intentat tot de cele două ong-uri ce vizează anularea acordului de mediu.


Practic s-a obținut suspendarea acordului de mediu, însă proiectul nu este compromis pentru că Hidroelectrica poate avea câștig de cauză în procesul intentat tot de cele două ong-uri ce vizează anularea acordului de mediu.


Proiect finalizat în proporție de peste 90%

Amenajarea Hidroenergetică Răstolița este amplasată pe teritoriul comunelor Răstolița, Lunca Bradului, Deda și Vătava.

Lucrările sunt realizate în proporție de peste 90%, însă punerea în funcțiune a hidrocentralei depinde de realizarea lacului de acumulare din spatele barajului, care presupune defrișarea suprafeței de pădure aflate în litigiu.

Hidrocentrala este proiectată să aibă o putere instalată de 35,2 MW și o producție estimată de aproximativ 117 GWh de energie pe an. Din punct de vedere al consumului casnic, această cantitate ar putea alimenta peste 50.000 de locuințe