ACTUALIZARE 17.11/ 11:45 Jurnalistul Dan Tanasă prezintă, în exclusivitate, pe blogul său, fotografii cu bustul lui Avram Iancu,  Erou al Națiunii Române, care zace, acoperit cu un cearceaf, la Biblioteca Astra din Sibiu.

 

 

 Știrea inițială

Trei orașe importante din Transilvania sunt strâns legate de numele lui Avram Iancu. 

 

Cluj, unde între 1841-1846 Crăișorul Munților a urmat cursurile liceale și cursul superior de drept, Târgu Mureș, unde între 1846 - martie 1848 și-a făcut practica de avocat și Sibiul, unde a venit pentru întâia dată după absolvirea studiilor de drept, încercând să devină angajat la Tezaurariatul din oraș, scrie ziarul Tribuna din Sibiu. Dar, în vreme ce la Cluj și Târgu Mureș Crăișorului Munților i-au fost ridicate statui impunătoare, în Sibiu nici azi nu există un monument închinat lui Avram Iancu.

Nici când a fost elev la Cluj, și nici când a fost practicant de avocatură la Tg. Mureș, unde l-a prins și începutul revoluției ungare, nu se prevedea că tânărul de 24 de ani va deveni curând conducătorul revoluției române, garantul unei întregi națiuni. La Sibiu a venit, însă, în plină revoluție, când Iancu era în culmea gloriei.

 

În Sibiu era găzduit în clădirea de pe strada Mitropoliei nr. 7, unde pe atunci era hanul „La curtea Mediașului”, unde trăgeau și alți fruntași români. Azi clădirea din centrul Sibiului stă să se prăbușească, dar are pe ea o placă care-l amintește. Mai trăgea în Sibiu în casa cu numărul 27 de pe strada care-i poartă astăzi numele, în care până în martie 1849 a fost și sediul Comitetului Permanent. Pe clădirea cu nr. 27 de pe str. A. Iancu nu există nici un însemn care să amintească importanța istorică a clădirii, scrie sursa citată.

În Cluj și în Târgu Mureș i s-au ridicat lui Avram Iancu statui impunătoare, la fel în mai multe locuri din Munții Apuseni și, doar după evenimentele din 1989, i s-au ridicat busturi, i s-au pus plăci memoriale în zeci de localități din Transilvania, din alte părți ale României.

Nu însă și în Sibiu. Și bustul din metal pe care Astra l-a instalat în muzeul său, prin 1950 când Asociațiunea a fost desființată de comuniști, a dispărut. Este adevărat, o stradă din Sibiu și un liceu îi poartă numele, dar și aceste denumiri datează din anii de dinainte de 1989, scrie ziarul Tribuna din Sibiu.

Cu câțiva ani în urmă, membrii Societății cultural-patriotice „Avram Iancu”, filiala Sibiu, au socotit de datoria lor să-i ridice un bust eroului revoluției, pentru a fi așezat pe Aleea Personalităților din parcul Astra, la locul de cinste care i se cuvenea. Mai ales că se apropia centenarul Marii Uniri. În 2013 bustul în bronz a fost realizat de valorosul sculptor Radu Aftenie, bustul având 1,4 m înălțime, 180 kg. Din acest moment a început calvarul: dosarul cu proiectul în cauză a primit de la diverse autorități și instituții locale avizul de amplasare, inclusiv din partea Primăriei Sibiu, care s-a angajat și să-l ia în custodie permanentă. Mai trebuia ultimul aviz, al Ministerului Culturii, dar ministerul condus pe atunci de Kelemen Hunor și Hegedüs Csilla, care ne dăm seama că nu aveau nici un interes să aprobe amplasarea încă a unui bust al lui Avram Iancu în Transilvania, l-a respins sub pretextul „lipsei de realizare artistică”. (...) Timpul a trecut, miniștrii culturii s-au schimbat cu miniștri români, dar la revenirile Societății nu s-a mai primit răspuns.

Sursa citată amintește că deși pentru o statuie a lui Avram Iancu autoritățile nu mișcă niciun deget, în Sibiu, pe când Iohannis era primar, Consiliul Local a dat numele Petőfi Sándor unui parc din oraș, chiar dacă  „maghiarul a fost în Sibiu în martie 1849, ca aghiotant al generalului Bem, șeful armatei maghiare care a cucerit Sibiul, l-a bombardat cu tunul, au omorât, au pus foc, membrii Comitetului Permanent au fugit din oraș pentru a nu fi omorâți, arhiva sa a fost confiscată și dusă la Budapesta, încât nici astăzi nu cunoaștem în amănunt întreaga grozăvie a revoluției pentru români; maghiarul a fost la Sibiu ca bandit și criminal, nu ca poet național maghiar.” 

De asemenea, în anul 2017, a fost parașutat în punctul zero al orașului, în fața Teatrului „Radu Stanca”, bustul unui oarecare Bretan Miklós, compozitor, bariton, regizor de operă. „Ciudat, busturi ale lui au fost parașutate de către fiica sa, Judit Bretan Le Bovit, care trăiește în SUA și probabil are bani, în mai multe orașe din Transilvania, de parcă ar fi Eminescu; trei în Cluj-Napoca, unul chiar în parcul cu numele Simion Bărnuțiu, unul în Bistrița, un altul tocmai în Piața Iuliu Maniu din Alba Iulia, chiar lângă bustul lui Lucian Blaga. I-au apărut și câteva date biografice, după mine false: el era căsătorit cu o unguroaică-evreică, mulți ani a trăit în Ungaria lui Horthy, după care, revenind în Transilvania în anii de început ai comunismului, ar fi avut de suferit din cauza afinităților sale iudeo-maghiare. Asta să i-o spună lui mutu’, în România anilor 1945-1964 iudeo-maghiarii au tăiat și spânzurat, de suferit, au suferit român”, scrie ziarul Tribuna.