ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Parlamentul s-a reunit, marți, într-o ședință solemnă, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, la care au luat parte foști președinți ai României, principesa Margareta, Custodele Coroanei, Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, șeful guvernului și numeroși oficiali din Basarabia.
 
La finalul ședinței solemne  a fost adoptată „Declarația pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România”,  document în care se spune că „la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă,  azi, 27 martie 2018, se consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române”.
 
Declarația a fost adoptată cu 11 abțineri, toate aparținând parlamentarilor UDMR, informează TVR.

Marele absent al evenimentului din Parlament a fost însă președintele Klaus Iohannis, care, potrivit site-ului greatenews.ro, a refuzat invitația de a participa la ședința solemnă. Iohannis ar fi anunțat încă de luni seara că nu va participa, susțin reprezentanții Parlamentului.

Șeful statului s-a mulțumit să trimită un mesaj scris, publicat pe site-ul Parlamentului.


De menționat și că, în timpul discursului rostit de la tribuna Parlamentului, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a propus ca această sală  legislativului, în care s-a desfășurat ședința solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, să poarte numele „Vasile Stroescu” , după numele primului președinte al Parlamentului reunificat al României Mari. 
 
Prezentăm mai jos textul integral al declarației adoptate de Parlamentul României


„Parlamentul României adoptă prezenta declarație.
 
La 27 martie 1918, Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ
reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanți ai populației române majoritare și ai minorităților etnice, constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului, în condițiile disoluției Imperiului țarist și ale desfășurării Primului Război
Mondial, a dat expresie dorinței colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.
 
Textul Actului Unirii, votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, cuprindea într-un singur paragraf sufletul și năzuințele spre unire ale basarabenilor:
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, În puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului
ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!”

Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 și a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului național, ca moment istoric de mare importanță pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului. Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea
istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.
 
Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de la pericolul pierderii identității naționale.
 
Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de
recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.
Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.
Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.
Astfel, având în vedere că:
-Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;
-la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului și a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupației, ca alfabet al limbii române scrise;
-la 10 martie 1990, locuitorii Republicii Moldova au putut vota, în alegeri libere și corecte, deputați pentru Consiliul Suprem;
-la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;
-la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran,
- la 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Parlamentul României, constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:
- consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora,
 și
- declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.
 
Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comună din data de 27 martie 2018.”