ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Premierul Ludovic Orban a pledat pentru „creșterea investițiilor olandeze în România, prezentând amplu oportunitățile oferite de economia românească”, precizează un comunicat al Guvernului, în urma întrevederii pe care premierul demis al României a avut-o, sâmbătă, cu șeful Executivului Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte.

România este deplin pregătită pentru finalizarea procesului de aderare la spațiul Schengen, a susținut premierul Ludovic Orban în cadrul întâlnirii avute, sâmbătă, cu prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte, în marja Conferinței de Securitate de la München.

„Dialogul dintre cei doi înalți demnitari a reliefat perspectivele promițătoare ale cooperării dintre România și Olanda, în contextul aniversar al relației bilaterale - anul acesta celebrându-se 140 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice -, cu accent pe dinamica relațiilor economice, inclusiv a schimburilor economice bilaterale și a investițiilor olandeze în România. Premierul Orban a pledat pentru creșterea investițiilor olandeze în România, prezentând amplu oportunitățile oferite de economia românească”, a transmis guvernul, potrivit Agerpres.

Cu privire la cooperarea la nivel european, sursa citată menționează că prim-ministrul român a evidențiat oportunitatea intensificării dialogului dintre cele două state pe diverse dosare europene de interes comun, abordare agreată de omologul olandez.

„Totodată, prim-ministrul Orban a evidențiat obiectivul legitim al României de finalizare a procesului de aderare la spațiul Schengen, pentru care România este deplin pregătită", se arată în comunicatul Guvernului.

Olanda este statul European care s-a opus cu vehemență intrării României în Schengen, condiționând mereu acest lucru de obținerea unor rapoarte MCV pozitive, deși nu există nicio legătură între cele două subiecte.

Premierul olandez Mark Rutte este cel care în ultimii ani nu și-a schimbat nici cu un milimetru poziția privind acceptarea României în Schengen. Declarația sa de anul trecut, la summit-ul de la Sibiu, a venit să întărească faptul că olandezii nu au de gând să dea undă verde în privința acceptării României în Schengen.  Întrebat când consideră că România va fi pregătită pentru a fi admisă în spațiul Schengen, Rutte a declarat că acest lucru se va întâmpla când va începe să se conformeze „tuturor regulilor statului de drept și ale democrației”.  „Deocamdată, nu mergeți în direcția corectă”, a afirmat oficialul olandez, ne mustra premierul olandez.

Deși Olanda continuă să dea lecții anticorupție, în 2015, conform raportului Eurobarometru „Businesses' attitudes towards corruption in the EU”, 74% din companii au răspuns că fenomenul corupției este răspândit larg în Olanda. De asemenea, conform aceluiași raport, Olanda a clasat pe primele 3 locuri următoare forme de corupție: favorizarea membrilor de familie și a prietenilor, scutiri de taxe, sponsorizarea partidelor politice în scopul de a obține influență asupra persoanelor care influențează procesul legislativ.

În concluzie, companiile din Olanda reclamă faptul că nivelul de corupție este răspândit în Olanda și că nu există transparența în ceea ce privește sponsorizările partidelor politice și a politicenilor, deși este clasată ca una dintre cele mai mai puțin corupte țări din Europa.

Un singur exemplu: Banca olandeză ING, cea care acuză România de corupție la nivel înalt, a plătit în Olanda 775 de milioane de euro pentru închiderea unei investigații în Olanda, într-un caz de spălare de bani. 
Presa olandeză scria anul trecut cum Grupul bancar ING încă se luptă să depășească scandalul de spălare de bani în care a fost implicată, la șase luni după ce a plătit una dintre cele mai mari amenzi din istoria băncii olandeze, scrie Bloomberg.
Dezvăluiri noi arată că sute de milioane de euro ar fi trecut prin filiala din Moscova a grupului, ca parte a schemei de spălare de ani dezvoltată de Troika Dialog, potrivit ziarului Trouw.  De asemenea, și filiala belgiană a băncii a fost numită de revista Knack drept un creditor care avea un rol în circuitul banilor către conturile de legătură de la Ukio Bankas, banca lituaniană care s-a aflat în centrul scandalului.