ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Luni, instanța supremă din Bosnia a emis un mandat de arestare la nivel național pe numele lui Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska, parte a confederației anti-natură din Bosnia-Herțegovina, cât și a premierului și președintelui Parlamentului de la Banja Luka. Cei trei au început demersuri legislative de reunificare pașnică cu țara-mamă, Serbia.
 
Reprezentantul „comunității internaționale” - un neamț, Christian Schmitt - stă în spatele deciziei.

Curtea din Bosnia și Herțegovina a confirmat luni că a emis o decizie prin care „a acceptat” propunerea Parchetului, care a dispus arestarea lui Dodik, cât și a premierului Radovan Viskovic și președintelui adunării parlamentare, Nenad Stevandic. „Veți fi informați cu privire la toate celelalte detalii de îndată ce condițiile vor permite acest lucru”, a precizat instanța.
 
Președintele Dodik a replicat luni pe X că dimpotrivă, el acționează conform Acordului de la Dayton
 
„Astăzi, la Palatul Republicii din Banja Luka a avut loc o întâlnire a conducerii de vârf a Republicii Srpska, în cadrul căreia s-a ajuns la concluzia că Republica Srpska formează o Poliție de frontieră în conformitate cu Acordul de la Dayton și cu Anexa 2 a acestuia.
 
De asemenea, a fost format un Grup de Lucru, care a avut astăzi prima întâlnire privind elaborarea legilor care vor reglementa activitatea poliției de frontieră pe teritoriul Republicii Srpska.
 
Cadrul legal pe care lucrează Grupul de lucru va fi exclusiv în conformitate cu Acordul de la Dayton și cu Anexa 2 a acestuia.
 
Reamintim că, în perioada 1996-2000, granița Republicii Srpska a fost controlată de Poliția Republicii Srpska și că, contrar Acordului de la Dayton și Constituției BiH, la 13 ianuarie 2000, Înaltul Reprezentant Wolfgang Petritsch (de la data respectivă - nota red.) a impus prin decizia sa Serviciul de Frontieră al BiH.
 
Cu această ocazie, după-amiaza va avea loc o sesiune închisă a Guvernului Republicii Srpska, care va discuta și alte probleme ale situației politice și de securitate generale din Republica Srpska și BiH. La sesiune vor participa președintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, și membrul sârb și președinta Președinției BiH, Željka Cvijanović.”
 
 
 
Parlamentul Republicii Srpska a dezbătut proiectul unei noi Constituții care, printre altele, pune bazele autodeterminării pentru acest teritoriu. Textul stabilește posibilitatea ca această regiune să aibă propria sa armată și să revoce cetățenia bosniacă.
 
Noua Constituție permite, de asemenea, Republicii Srpska să se alăture altor state, oferind o cale unilaterală către integrarea teritoriului în Serbia. În plus, evită numirea comunităților bosniace și croate care fac și parte din Bosnia, referindu-se doar la poporul sârb ca parte a Republicii.
 
Conflictul datează din februarie când instanța l-a găsit „vinovat” pe președintele Republicii Srpska, Dodik, de „nerespectarea deciziei” așa-numitului Înalt Reprezentant internațional Christian Schmidt, iar acesta a fost condamnat la un an de închisoare și interzis de la activitate politică timp de 6 ani.

Președintele Dodik, prim-ministrul Republicii Srpska, Viskovic, și președintele adunării entității, Stevandic, sunt acuzați de instanțele musulmane și de stăpânii lor globaliști de un „atac asupra ordinii constituționale” din Bosnia și Herțegovina.
 
Pe 8 martie, același „Înaltului reprezentant internațional pentru Bosnia, Christian Schmidt, a salutat decizia luată în ajun de Curtea constituțională de la Sarajevo de a anula legile separatiste adoptate la finalul lunii februarie de parlamentul Republicii Srpska (RS), entitatea sârbă din Bosnia, transmitea AFP, conform Agerpres.
 
În timpul unei reuniuni, Christian Schmidt și Denis Becirovic, membrul bosniac musulman al președinției colegiale a Bosniei, au salutat decizia luată vineri de Curtea constituțională de la Sarajevo, o ”etapă crucială pentru a clarifica situația și a garanta securitatea juridică”.
 
”Instituțiile naționale au mijloacele și sprijinul ferm al comunității internaționale pentru a soluționa această încălcare inacceptabilă a acordului (de pace) de la Dayton”, a declarat Schmidt într-un comunicat publicat pe platforma X.
 
”Recunoștința și mulțumirile mele instituțiilor de stat care apără statul de drept și securitatea tuturor cetățenilor”, a adăugat el.
 
Pe 9 martie, Dodik a replicat tot pe X:
 
„Criza actuală din Bosnia și Herțegovina nu este nici creația noastră, nici alegerea noastră. Dacă acceptăm că un birocrat german și o mână de ambasadori au puterea de a schimba dreptul internațional, Constituția și legile noastre, atunci acceptăm sfârșitul Acordului de la Dayton și sfârșitul Republicii Srpska.

Vom continua să luptăm pentru ambele. M-am oferit în mod constant să discut un acord pașnic care să reducă tensiunile și să pună capăt crizei actuale, dar acest lucru trebuie să se facă pe baza revenirii la statul de drept, a încetării înarmării sistemului judiciar și a instituțiilor comune ale statului BiH, precum și a încetării rapide a interferenței străine în afacerile noastre.

Permiteți-mi să repet în mod clar, Republica Srpska și cu mine ne angajăm față de o soluționare pașnică și negociată a crizei actuale, inițiată de dl Schmidt.”
 
 
De la încheierea războiului din Bosnia în 1995, țara a fost divizată în entitățile semiautonome Federația croato-bosniacă și Republica Srpska (RS). Vineri, Curtea constituțională a Bosniei a suspendat legislația controversată dorită de președintele RS, Milorad Dodik.
 
La 27 februarie, Parlamentul Republicii Srpska a adoptat o serie de legi prin care entitatea sârbă a Bosniei era decuplată de sistemul judiciar federal al Bosniei. În virtutea noilor măsuri, instituțiile de stat federale – printre care tribunalele, biroul procurorului general al Bosniei, Consiliul Judiciar Suprem și poliția federală SIPA – ar fi urmat să-și piardă autoritatea în Republica Srpska.
 
Însă Curtea constituțională a Bosniei a fost sesizată de mai mulți lideri bosniaci musulmani care au denunțat o ”lovitură de stat”. Aceste legi separatiste au fost denunțate atât de Uniunea Europeană, cât și de Statele Unite.
 
Naționalist sârb, Milorad Dodik încearcă de mulți ani să separe gradual Republica Srpska de restul statului bosniac, încălcând în mod repetat legile bosniace și Acordul de la Dayton.

Înainte de mandatul național, Parchetul Bosniei a emis un mandat de arestare pe numele celor trei la 12 martie, după ce aceștia nu s-au prezentat la două citații pentru a fi interogați în fața procuraturii.

Două zile mai târziu, instanța de stat a ordonat o lună de detenție pentru Dodik, Viskovic și Stevandic. În conformitate cu legislația bosniacă, decizia de detenție a fost necesară pentru emiterea unui mandat la nivel național.

În ciuda mandatelor, Stevandic a părăsit Bosnia pentru Serbia sâmbătă, după care presa bosniacă a raportat că escorta sa de securitate s-a întors a doua zi fără el.

Dodik nu a comentat încă noul mandat, dar a postat pe X că Republika Srpska ia măsuri pentru a-și forma propria poliție de frontieră, care va controla granița dintre Federația Bosnia și Herțegovina și Republika Srpska, cele două entități din țară.

Dosarul de „atac asupra ordinii constituționale” a fost deschis după ce, la 26 februarie, un verdict al unei instanțe de stat l-a condamnat pe Dodik la un an de închisoare și la o interdicție de șase ani de a ocupa funcția prezidențială pentru sfidarea deciziilor Înaltului Reprezentant, organismul care supraveghează pacea din Bosnia.

Ca răspuns, Adunarea Republicii Srpska a adoptat legi care interzic procuraturii și instanței de stat, Agenției de Stat pentru Investigații și Protecție, SIPA, și Consiliului Superior al Magistraturii și Procuraturii să exercite orice jurisdicție în entitate.

Curtea Constituțională a Bosniei a suspendat temporar aceste legi pe 6 martie, în așteptarea unei decizii finale, însă Dodik a insistat că noile legi vor fi puse în aplicare în entitate.
 
Milorad Dodik a semnat o serie de legi care acordă independență politică și judiciară regiunii bosniace cu majoritate sârbă și are sprijinul lui Putin și Trump, transmite Cadena Ser, citată de Rador Radio România.
 
Tensiunile politice din Bosnia și Herțegovina au crescuc după ce Parchetul a dispus arestarea lui Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska, teritoriu cu majoritate sârbă care face parte din federația națională. Prim-ministrul și președintele parlamentului regional se află, de asemenea, sub mandat de arestare după ce au promovat și au semnat legi care interzic polițieii și sistemelor de justiție bosniace să opereze în regiunea cu majoritate sârbă.
 
Dodik însuși a apărut în fața presei pentru a denunța ceea ce el consideră „persecuție politică” și pentru a insista că nu consideră Bosnia un stat viabil. „Ce cred ei că suntem, Al Qaeda?”, a întrebat el ca răspuns la mandatul de arestare și a confirmat că va continua să încerce să reformeze structura legislativă a Republicii Srpska până când va conduce teritoriul spre independență sau integrare în Serbia.
 
Dodik și ceilalți doi lideri l-au criticat dur pe Înaltul Reprezentant pentru Bosnia, Christian Schmidt, care este responsabil pentru asigurarea respectării acordurilor de pace care au pus capăt războaielor iugoslave și care a avertizat primul despre deriva secesionistă a acestui teritoriu bosniac.
 
În plus, el a adăugat mesaje rasiste, acuzând musulmanii și bosniacii de alte origini că au creat o „structură criminală” cu presupusul scop de a ataca sârbii. El a anunțat și o întâlnire joia aceasta cu oficiali din Republica Srpska pentru a conveni asupra acțiunilor ulterioare, inclusiv asupra deciziilor instituțiilor regionale.
 
Președintele teritoriului sârb bosniac a negat că intenționează să fugă în ciuda acestei acțiuni a Parchetului bosniac. La rândul său, guvernul central al țării l-a acuzat pe Dodik că duce „țara către radicalism politic”, potrivit ministrului de Externe Dino Konakovic.
 
Premierul ungar, Viktor Orban, și președintele sârb, Aleksandar Vucic, au anunțat că sprijină politica lui Dodik. Donald Trump Jr., când a vizitat Belgradul și-ar fi arătat de asemenea sprijinul față de sârbii bosniaci.
 
Într-un interviu televizat, premierul sârb Milos Vucevic a avertizat că mandatele de arestare „sunt calea către războiul civil”. De asemenea, Vucevic a profitat de situație pentru a lansa un mesaj intern, la trei zile după ce opoziția, care protestează de luni de zile împotriva guvernului său în stradă, a cerut o manifestație în masă la Belgrad: „Suntem îngrijorați de propriile noastre probleme și de prăbușirea propriului stat, fără a ține cont de ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră, fără a ține cont de ceea ce se întâmplă într-o parte a poporului nostru”, a conchis el.
 
Situația de pe acest teritoriu este, de asemenea, sub controlul Uniunii Europene, întrucât atât Serbia, cât și Bosnia sunt țări candidate la aderare. Bruxelles-ul a avertizat „că o spirală violentă în Bosnia pune în pericol posibilitatea extinderii către Balcanii de Vest”.
 
Anunțul lui Dodik publicat ieri pe X: