Pelerinajul la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (prăznuit la 27 octombrie), organizat ca în fiecare an de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, se va desfășura în perioada 25-29 octombrie.

Vor fi aduse cu acest prilej și moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș și ale Sfântului Ierarh Dionisie al Cetății Albe - Ismail (Basarabia), a cărui canonizare va fi proclamată duminică, 27 octombrie, la ora 12.30, potrivit comunicatului Patriarhiei Române.

Vineri, 25 octombrie, începând cu ora 12.30, va avea loc procesiunea Calea Sfinților, cu Icoana și Sfintele Moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, de la Catedrala Patriarhală, pe bulevardul Regina Maria din București până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.

De la aceeași oră, vor fi aduse în procesiune, de la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon - Nou, Icoana și Moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe - Ismail, precum și Icoana și Moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș, pe traseul Calea Șerban Vodă, strada Bibescu Vodă, Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.

Cele două procesiuni se vor întâlni la Crucea brâncovenească și vor înainta până la Catedrala Patriarhală, unde vor fi depuse spre închinare în baldachinul de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de pelerini până marți, 29 octombrie. În ultima zi a manifestărilor, la ora 10.00, moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia de la Argeș vor pleca spre Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeș, iar moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe - Ismail vor pleca spre Mănăstirea Suruceni din Republica Moldova.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a trăit în timpul Țaratului vlaho-bulgar și era dintr-un sat, Basarabov, așezat pe marginea apei Lomului.

La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare, a ieșit din satul său și s-a așezat mai întâi într-o peșteră din apropierea acestuia, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peșterii.

Prin ostenelile sale multe, postul, rugăciunea și privegherile pe care le făcea, s-a învrednicit și de darul facerii de minuni. Sfântul Dimitrie și-a cunoscut și vremea ieșirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, și-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.

Mulți ani nimeni n-a știut de trecerea la cele veșnice a Sfântului Cuvios Dimitrie. Moaștele Sfântului au fost scoase la lumină în chip minunat, prin lucrare dumnezeiască. După ce vestea descoperirii s-a aflat atât în sudul Dunării, cât și în nord, numeroși credincioși de pe ambele maluri se îndreptau spre satul Basarabov pentru a se închina sfintelor sale moaște și a cere Sfântului Dimitrie ajutor și mijlocire în fața lui Dumnezeu.

Între anii 1768-1774 în timpul războiului ruso-turc, un general rus a dorit ca sfintele moaște să fie ridicate și trimise în Rusia. Ajungând cortegiul cu racla în București, un negustor bogat și mitropolitul Țării Românești l-au rugat pe general să lase sfintele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie poporului român, ca o mângâiere pentru multele pagube materiale și suferințe îndurate de români în cursul acelui război.

Cererea a fost ascultată și moaștele au fost așezate cu mare cinste în Catedrala Mitropolitană din București în iulie 1774. În felul acesta, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureștilor și al întregii Țări Românești.

Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul orașului București de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată țara. (sursă: vol. "Viețile Sfinților")