„Actorii nu vor penali în funcții publice”. Vctor Rebegiuc, Marius Manole, Oana Pellea, Florin Călinescu, Natalie Ester, Ilona Brezoianu, Marcela Motoc, Cristian Bota, Alex Călin, Olimpia Mălai și Maria Obretin sunt actorii care au anunțat până acum că vor strânge semnături în cadrul campaniei #FaraPenali, inițiativă civică susținută de USR. Într-un editorial publicat de Inpolitics.ro, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob explică de ce au ajuns mari personalități ale culturii noastre să protesteze în stradă, acum mai mult decât oricând, deși în vremuri mult mai tulburi, nu erau la fel pasionați de acțiuni civice. Răspunsul este simplu: din perioada guvernului Adrian Năstase, trecând prin regimul Băsescu  și până la tehnocrații lui Cioloș, mulți dintre care azi sunt activi în stradă, au purtat „povara” slujbelor  de la ICR sau a campaniilor pe bani guvernamentali care i-au ținut ocupați atîția ani. 

Publicăm textul semnat de Bogdan Tiberiu Iacob:

„De ce au ajuns mari personalități ale culturii noastre să protesteze des în stradă, în ultima vreme, cel mai recent exemplu fiind al actorilor Oana Pellea și Victor Rebengiuc, îndîrjiți strîngători de semnături contra penalilor? De ce, aidoma lor, protestează nume precum Gabriel Liiceanu, Tudor Chirilă, Horia Roman Patapievici și alții? Și de ce în alte vremuri, la fel de tulburi sau chiar mai rău ca cele prezente, nu o făceau?
 
Răspunsul nu e greu de dat.
 
Pentru că sus-numiții au ajuns într-o perioadă a vieții în care timpul le permite.
Altădată erau mult mai ocupați, pentru că erau nevoiți să împletească timpul alocat profesiilor cu cel dedicat activităților benefice societății.
Cînd era să mai și protesteze în stradă?
 
În 2003, spre exemplu, Tudor Chirilă cînta de zor pe bani de la guvernul Năstase în cadrul campaniei de popularizare a noii Constituții, deși mărturisea că nu e sigur că va vota noul proiect. Un an mai tîrziu, ieșea ostentativ și mediatizat la o bere în centrul vechi al capitalei, alături de primarul Traian Băsescu, ieșit la încălzire pentru mai importantul rol de președinte.
 
În luna mai 2005, ministrul Culturii, Mona Muscă, aloca 71 miliarde de lei pentru cheltuielile aferente pregatirii programului "Sibiu – Capitala Culturala Europeana 2007”, cel care avea să-l facă vedetă pe Klaus Iohannis.
Proiectele culturale aveau să fie evaluate de un juriu din care făceau parte, între alții, Victor Rebengiuc, Corina Șuteu, Ion Caramitru, Horia Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu.
 
În aceeași lună, Traian Băsescu semna ultimele numiri în conducerea Institutului Cultural Român: Oana Pellea, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Claudiu Săftoiu, Alina Mungiu Pippidi, Nicolae Manolescu, Ion Caramitru.
Cîțiva ani mai tîrziu, Programul Operațional Regional 2007-2013 se încheia cu o campanie de promovare a realizărilor, în total, Ministerul Dezvoltării, condus în acel moment de Liviu Dragnea și în perioada POR de către Elena Udrea, cheltuind 1,1 milioane de euro pe campanie. Vedeta campaniei era actorul Victor Rebengiuc, cel care a luat țara la colindat, într-un automobil Dacia Duster, branduit cu programul Regio.
 
În 2016, Guvernul Cioloș și Ministerul Culturii, condus de Corina Șuteu, lansau campania de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia pământului”.
 
Peste 20 de personalități publice – printre care Andrei Pleșu, Maia Morgenstern, Oana Pellea și Victor Rebengiuc se implicau în campanie, apărând și în spotul de promovare.
 
Vedeți, dar, cît de ocupate au fost de-a lungul anilor distinsele personalități artistice?
Azi, în fine, au răgazul necesar să se mai ocupe și de chestiuni civice. Și să iasă în stradă în semn de protest, eliberate de răspunderea slujbelor la ICR ori a campaniilor pe bani guvernamentali care le-au ținut ocupate atîția ani. 
P.S. Faptul că, din sute de actori, cîntăreți, scriitori, filosofi șamd de calibru care trăiesc în România se disting cîțiva care prind sistematic, indiferent de regim, posturi, campanii și acțiuni guvernamentale nu reprezintă, desigur, decît o recunoaștere indirectă a prestigiului și a valorii lor.