„Nu a aflat nimeni pînă azi cu precizie ce a făcut în timpul revoluției din decembrie 1989 profesorul de fizică Klaus Iohannis din Sibiu. Știm încă cu precizie ce a făcut azi, ca președinte, la sesiunea solemnă din Parlament: a confiscat revoluția anticomunistă în numele său și al PNL„, scrie jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob pe site-ul Inpolitics. 

BTI comentează pasajele-cheie din alocuțiunea susținută, luni, de președintele Klaus Iohannis, la ședința solemnă a Parlamentului consacrată împlinirii a 30 de ani de la Revoluție. „Stupoare încă din debutul discursului prezidențial, în care am fost informați că dărîmarea comunismului a fost o acțiune ilegală, abuzivă și criminală”, explică BTI, după ce președintele a rostit de la tribuna Parlamentului că  ”Regimul comunist s-a instalat prin forță, împotriva liberei voințe a românilor, iar prăbușirea acestuia a urmat același tipar: prin crime, abuzuri și călcarea în picioare a legii”.

”Am putea înțelege referirea la crime ca ținînd de uciderea martirilor revoluționari de către forțele regimului, dar despre ce ”abuzuri” și ”călcări ale legii” vorbește Iohannis, că doar asta înfiera și Ceaușescu în acele zile?” se întreabă jurnalistul.

„După care, într-un moment al celebrării sacrificiului eorilor din decembrie 1989, Iohannis a trecut, de fapt, la elogierea, directă ori ba, a propriei persoane, a PNL, a protestatarilor din Piața Victoriei ori a diasporei și la înfierarea PSD. Și a mai transmis poporului că alegerile din acest an reprezintă cheia de boltă a tuturor eforturilor făcute de români în ultimii 30 de ani, eforturi îndreptate categoric împotriva PSD și în favoarea dreptei”, adaugă BTI.

Iar pasajul din discursul lui Iohannis la care se referă este următorul:
 
Românii au dovedit, atât prin forța cu care s-au opus atacurilor sistematice la adresa democrației și justiției, cât și prin alegerile lor, că sunt profund europeni, că sunt puternic atașați de valorile și principiile democratice și ale statului de drept, iar idealurile pentru care s-a murit în Decembrie 1989 sunt asumate deja în conduita noastră civică și ne definesc opțiunile.
Rezultatele voturilor exprimate în scrutinele recente au arătat că România este o țară cu o democrație matură, consolidată, funcțională, puternic integrată în structurile euroatlantice și europene, o țară care respectă valorile europene și pe acest drum vom continua să dezvoltăm proiectul de reconstrucție.
Dinamica acestui an a reconfirmat că românii, indiferent că trăiesc în interiorul sau în afara granițelor, nu își uită eroii și idealurile pentru care aceștia și-au dat viața.
Alegerile din 2019 au validat tot ce am realizat împreună în toți acești 30 de ani(…)
Aceasta este țara în care românii vor să trăiască și pe care vor s-o lase moștenire generațiilor viitoare(…)
În ultimii ani, tentativele disperate ale unor politicieni de a promova cultura minciunii și de călca în picioare principiile și valorile europene au eșuat lamentabil.
Folosind un drept câștigat prin sânge, votul, românii au trasat clar direcția pe care țara noastră trebuie să o urmeze.
Este un drum de la care nu avem voie să ne mai abatem!”
 
Concluzia jurnalistului, după discursul lui Iohannis, este și că succesele repurtate de liberali și de „partidul lui” în ultimul an sunt pe direcția trasată ”cu sînge” de eroii din 1989.”
 
Ședința solemnă a Parlamentului dedicată împlinirii a 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989 a fost  ținută de Camerele reunite ale Parlamentului. Au rostit discursuri Klaus Iohannis, președinții celor două Camere ale Parlamentului - Teodor Meleșcanu (Senat) și Marcel Ciolacu (Camera Deputaților), premierul Ludovic Orban, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și reprezentanții grupurilor parlamentare.

Parlamentul a adoptat în această ședință și o Declarație consacrată marcării a 30 de ani de la victoria Revoluției Române din 1989. La eveniment au luat parte fostul președinte al României Emil Constantinescu, Custodele Coroanei, Margareta, un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române, arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice și greco-catolice, președinții Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție, reprezentanți ai BNR, șefi ai misiunilor diplomatice străine acreditați la București, precum și membri ai Guvernului.