ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Perioada de grație de o lună acceptată de Comisia Europeană, în care importurile de cereale din Ucraina au fost stopate pentru cele cinci țări afectate de prețurile de dumping, printre care și România, nu a avut niciun efect în țara noastră. Fermierii spun că prețul grâului a scăzut și mai mult în această perioadă și că vinovate sunt autoritățile statului, care închid ochii la afacerile samsarilor din Portul Constanța.

Suspendarea temporară a invaziei de cereale ieftine din Ucraina a nu a adus niciun beneficiu pentru fermierii români.
 
În primul rând, potrivit datelor oficiale de pe Eurostat, importurile au continuat, dat fiind poarta larg deschisă lăsată de Comisia Europeană, prin exceptarea de la interdicția importurilor pentru contractele încheiate înaintea intrării în vigoare a acordului. Astfel, în ultima săptămână, România a fost singura țară din cele cinci care a importat masiv din Ucraina, aducând 24.500 de tone de porumb, 2.025 tone de semințe de floarea soarelui și 24 de tone de ulei de floarea soarelui. Reprezentanții fermierilor români ne spun că, de la decizia de oprire a importurilor, prețul grâului, de exemplu, a scăzut și mai mult. Cauza este legată, indirect, tot de Ucraina, sau mai degrabă de haosul provocat de invazia cerealelor ucrainene în Portul Constanța și absența controalelor autorităților, care au permis o explozie a afacerilor samsarilor. ”Înainte de intrarea în vigoare a interdicției la importurile din Ucraina era grâul 1 leu kilogramul, iar, după interdicție, a ajuns la 80 de bani. Și pe zi ce trece scad prețurile la cereale, de au ajuns la un nivel care nu acoperă nici jumătate din costurile de producție. Asta este durerea cea mare. Am o informație de la un șofer, angajat la un transportator. Omul mi-a spus că a fost în Portul Constanța, să ducă porumb românesc, și, de când a intrat în port până la descărcare, a primit patru avize. Adică porumbul a fost vândut către intermediari de patru ori”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

”Golănii” scăpate de sub control

Laurențiu Baciu ne spune că nicio autoritate nu a sesizat ”golăniile” din port și că nimeni nu controlează ce se întâmplă acolo. ”Toți cei care au cumpărat și au vândut porumbul și-au pus adaos la preț, până a ajuns la traderul mare, care a plătit, de fapt, prețul pe care ar fi trebuit să-l primească fermierul român. Numai în România se întâmplă așa ceva. Diferența dintre MATIF, cea care reglementa prețul, și Portul Constanța, este de 60-70 de euro în plus față de Portul Constanța. Până în acest an, diferența era de 10-11 euro. Dacă la MATIF, de exemplu, era grâul 240 de euro tona, la Constanța era 230 de euro. Anul acesta, la MATIF e 240 euro, iar la Constanța este 180 euro tona. Pentru că, între timp, s-au născut acești băieți deștepți care nu plătesc în teritoriu, profitând de faptul că fermierii trebuie să vândă ca să-și recupereze cheltuielile. Toți vorbesc de traderii mari, dar între traderii mari și producători mai sunt 3-4 sateliți în interiorul României, care formează un cartel, pentru că toți oferă același preț fermierilor. Același lucru se întâmplă și când cumpărăm noi inputuri, care trec prin 3-4 mâini până ajung la noi cu prețuri de trei ori mai mari”, ne-a precizat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu.

Unde este ANAF-ul?

Reprezentanții fermierilor susțin că aceste firme au activitate doar maximum șase luni, după care se închid. ”Au venit, au dat tunul, au plecat. Au făcut alt SRL și o iau de la capăt. Este o mafie și o vânzare la negru de neimaginat. Toate astea au apărut de un an și ceva, de când cu nebunia cu creșterea prețurilor la energie, cu haosul creat de cerealele din Ucraina, totul a scăpat de sub control. Tot se plâng că nu au bani la buget. Să se ducă să vadă traseul cerealelor. Și cum dispar băieții după ce au făcut afacerea. ANAF ar trebui să îi urmărească, să meargă pe filieră, că, dacă i-ar obliga să plătească taxele la stat, băieții ăștia deștepți nu ar mai exista și fermierii ar primi prețul corect pe cereale”, ne-a mai spus Laurențiu Baciu.