Președintele republicii, Klaus Iohannis, a susținut o conferință de presă luni, la Palatul Cotroceni. El s-a referit la participarea sa, prin videochat, la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, organizat de Estonia, în cadrul căreia partea română și-a exprimat dorința de continuare a proiectelor de interconectare (gazoductul BRUA, calea ferată Rail2Sea dintre porturile Constanța și Gdansk, traseului rutier transeuropean Via Carpatia) și necesitatea găsirii finanțărilor corespunzătoare. 

În altă ordine de idei, conferința de presă a fost un prilej pentru ca președintele să anunțe „necesitatea instituirii de noi măsuri restrictive, care să permită reducerea curbei infecțiilor” cu coronavirus în România, după ce Capitala a depășit pragul de 3 depistați la mia de locuitori. Klaus Iohannis s-a arătat nemulțumit de inexistența sau adoptarea întârziată a unui plan coerent anunțat pentru noile măsuri din București și a dat vina pe Prefectul Capitalei, amenințând că atitudinea acestuia nu va rămâne fără „urmări”.

În final, Iohannis a făcut apel la „un efort național” în cadrul căreia cetățenii să îmbrățișeze restricțiile, ca niște buni „parteneri ai autorităților” 


„Am participat astăzi la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, organizat de Estonia în format videoconferință.

Inițiativa celor Trei Mări va contribui în perioada post-pandemie la redresarea economică, prin dezvoltarea conectivității între statele din regiunea noastră.

De altfel, obiectivul principal al României este implementarea proiectelor strategice de interconectare, un pas important fiind finalizarea primei faze a proiectului de transport gaze naturale - așa numitul proiect BRUA și trecerea la implementarea fazei a doua.

În domeniul transportului, am ținut să subliniez importanța deosebită din punct de vedere economic și strategic a liniei de cale ferată numită Rail2Sea, care leagă porturile Constanța și Gdansk, precum și a traseului rutier transeuropean Via Carpatia.

Aceste proiecte strategice pentru noi au nevoie de finanțare substanțială și, de aceea, pe lângă resursele financiare provenite din Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, ar trebui utilizate fonduri guvernamentale, fonduri europene, precum și fondurile anunțate de Statele Unite ale Americii.

În pofida dificultăților generate de pandemia de COVID-19, apreciez că am avut un Summit bun, în cadrul căruia au fost consemnate progrese importante, fiind totodată conturate liniile principale de acțiune pentru perioada următoare.

Înainte de a vă răspunde la întrebări, vreau să mă refer și la situația epidemiologică actuală. Din nefericire, așa cum se întâmplă peste tot în Europa, și noi ne confruntăm cu o creștere accentuată a numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

Capitala a depășit acel indice alarmant de 3 la mia de locuitori, fapt care plasează Bucureștiul în scenariul roșu.

Alte județe sau localități sunt, de asemenea, foarte aproape de acest scenariu. Odată depășit acest prag, este evidentă necesitatea instituirii de noi măsuri restrictive, care să permită reducerea curbei infecțiilor.

Guvernul a stabilit metodologia și măsurile specifice fiecărui scenariu în care ajungem în urma numărului de infectări, dar autoritățile locale sunt cele care au responsabilitatea de a le implementa.

Este de neînțeles că, deși am văzut zilnic o creștere importantă a numărului de cazuri de infectare, și era evident că această tendință va continua, la nivelul Capitalei nu a existat un plan coerent, comunicat în termeni clari, astfel încât populația să fie pregătită și să știe la ce să se aștepte.

Atitudinea Prefectului Capitalei și modul în care acesta a reacționat sunt inacceptabile și nu trebuie să rămână fără urmări.

Pentru a putea stopa epidemia de COVID-19, este nevoie de un efort național. Cetățenii sunt partenerii autorităților, iar autoritățile au obligația de a-i respecta și de a-i trata ca atare. Asta înseamnă, printre altele, comunicarea clară și unitară a deciziilor, informarea din timp și predictibilitate atunci când sunt necesare restricții care le afectează viața cetățenilor.

Presiunea pe spitale și în special pe secțiile de terapie intensivă a crescut la cote uriașe și acest lucru nu mai poate continua. Trebuie să acționăm acum, decisiv, pentru a reduce din povara de pe umerii sistemului medical.

Dragi români,

Ducem de atâtea luni o bătălie pentru sănătatea și viața noastră.

În primăvara acestui an, noi, românii, prin eforturi mari și sacrificii deloc ușoare, am reușit să reducem masiv curba infectărilor.

Sunt convins că putem face din nou acest lucru împreună!”, a transmis, luni, Klaus Iohannis.
 
După conferința de presă susținută de președinte, a urmat o sesiune de întrebări din partea jurnaliștilor, pe care o puteți consulta pe pagina web a Administrației Prezidențiale.