ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Președintele republicii, Klaus Iohannis, a susținut marți, 28 aprilie, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă începută la ora 18:00, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri în fața jurnaliștilor. În cadrul comunicării publice, președintele a anunțat care vor fi măsurile luate de autorități după 15 mai, dată la care ar trebui să expire starea de urgență. Începând de atunci, se va permite libera circulație a cetățenilor doar în interiorul localităților și fără adunări mai mari de 3 persoane. Cetățenii vor fi obligați să poarte măști în autobuze și spații închise. Iohannis este de părere că ne aflăm abia la mijlocul crizei, epidemia de coronavirus nu și-ar fi atins încă vârful în România, o relaxare „prematură” a restricțiilor putând irosi rezultatul eforturilor de până acum.

Iată principalele declarații ale lui Klaus Iohannis, consemnate de Mediafax:

„Este mai mult de o lună și jumătate de când trăim cu această stare de urgență. Deja putem să tragem destul de multe concluzii statistice. Aș începe prin a remarca faptul că autoritățile, împreună cu medicii și românii au obținut rezultate notabile. Societatea românească a dovedit maturitate.

După 15 mai anumite restricții vor fi reduse. Trebuie să fim foarte atenți. Nu am atins maximul în România și o relaxare prematură ar putea distruge rezultatele bune de până acum.

Sunt conștient că medicilor și românilor le-a fost foarte greu. Repet, pericolul nu a trecut. E nevoie în continuare de maximă atenție. Faptul că din 15 mai e posibil să relaxăm unele măsuri, nu înseamnă că vom reveni brusc la viața normală. Vor rămâne foarte multe restricții în vigoare. Nu vom putea să ne întâlnim decât maxim 3, nu vom putea merge la restaurante, nu vom putea ieși din localități decât dacă avem un motiv întemeiat.

După 15 mai vom avea obligații să purtăm măști când suntem în spații închise sau când folosim mijloacele de transport în comun. Autoritățile trebuie să se retragă ușor, ușor, iar responsabilitatea să fie preluată de cetățeni.

Banii românilor au fost risipiți de guvernele pesediste în loc să fie folosiți acolo unde era nevoie. Tot aceeași pesediști strigă în Parlament că președintele și Guvernul nu fac nimic. E trist. Vin cu măsuri populiste care nu pot fi puse în practică.

Aceștia sunt politicienii care se cațără pe spaimele oamenilor. Acești politicieni nu au învățat nimic din greșelile trecutului și pun în pericol viitorul generațiilor de români care vin după noi.

Oamenii care pleacă sezonier, pleacă sub contracte cu anumiți agenți economici. Nu sunt organizați de stat. Este alegerea lor și trebuie să ne gândim ce trebuie făcut pentru a-i ține în țară. Au fost greșeli la început, greșeli de organizare, și cei care le-au făcut trebuie să plătească.

Nu voi tolera în niciun caz să avem alegeri sub semnul epidemiei. Facem alegeri când nu mai e pericol.

Va exista o regândire a lanțurilor de producție. Sunt convins că se vor găsi suficienți antreprenori români care vor sesiza oportunitatea de a produce și comercializa produse care nu s-au mai fabricat la noi în ultimii ani, spre exemplu măști.

Sunt convins că mulți părinți au o problemă cu faptul că trebuie să se întoarcă la muncă, iar copiii nu merg la școală. Dar gândiți-vă ce probleme ar avea dacă și-ar trimite copiii la școli și aceștia s-ar întoarce bolnavi acasă. În școlile noastre, distanțarea socială nu se poate realiza în condiții de școală. Elevii merg de acasă la școală și pot duce boala acolo sau se pot infecta la școală și pot duce boala acasă. Din aceste motive și alte câteva, am decis să nu redeschidem școlile. Elevii din clasele terminale nu sunt obligați la școală, au doar această oportunitate. Dacă vor, pot merge. Dacă nu, se pregătesc pentru examene acasă.

Săptămâna viitoare vom decide în ce formă continuăm. Dacă vom continua în starea de urgență sau dacă vom găsi o altă formă administrativă. Luăm decizia săptămâna viitoare. Abia apoi vom anunța următoarea măsură și tot așa până la vară când sper că putem renunța la multe dintre măsuri. La unele nu vom renunța, spre exemplu la purtarea măștii. Dacă vom prelungi sau nu starea de urgență o vom lua, probabil, în cursul săptămânii viitoare când vom avea noi date epidemiologice. Varianta finală în cazul în care nu prelungim starea de urgență este deja pregătită. Vreau să avem legislația clară și rezervele pregătite. 

După jumătatea anului, lucrurile trebuie să fie clarificate în ceea ce privește creșterea pensiilor. Ar fi nedrept ca pensionarii să plătească nota de plată a epidemiei. Dacă nu se va putea crește sau cât se va putea, asta e o întrebare la care trebuie să răspundă Guvernul.

Am discutat cu președintele Trump despre problemele de sănătate, despre problema ventilatoarelor, despre probleme economice, despre securitatea flancului estic al NATO și despre măsurile de relaxare.

Suntem în mijlocul crizei, trebuie să avem răbdare. Vor fi sectoare economice unde va  fi nevoie de anumite măsuri, vor fi sectoare în care va fi nevoie de alte măsuri. Se lucrează intens. 

Foarte multe sectoare nu s-au închis, dar sunt foarte mulți care lucrează de acasă. Sunt sectoare unde o bună bucată de vreme lumea nu se va întoarce la muncă. Pentru mijloacele de transport în comun trebuie stabilite o serie de reguli. 

Am solicitat să avem un număr mai mare de testări, inclusiv în perioada în care epidemia va bate în retragere. Avem un test rapid, care nu este foarte sigur, și avem testul molecular, al cărui rezultat vine după o zi. Nu prea are rost să facem testări în masă.”

Aceasta este prima conferință de presă pe care președintele republicii o susține de la începutul crizei provocate de noul coronavirus. Klaus Iohannis a discutat despre pașii care trebuie urmați după expirarea stării de urgență pe 15 mai, moment după care ar putea fi introdusă starea de alertă, potrivit acestuia.
 
Starea de alertă se declară în baza Ordonanței de Urgență nr. 21/2004 și se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgentă.
 
Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituția României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale referitoare, după caz, la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii, aflate în strânsă relație de cauzalitate cu situația produsă și cu modalitățile specifice de gestionare a acesteia.