Proiectul „România Educată”, lansat, miercuri, de președintele Klaus Iohannis,  propune schimbări radicale în privința Educației naționale, printre măsurile urmărite fiind scăderea treptată a vârstei de școlarizare, obligativitatea vaccinării sau educația parentală în școli, orizontul de realizare a acestor obiective fiind 2030.

Proiectul girat de Oana Pellea, Mihail Șora, Andreea Răducan sau Victor Rebengiuc prezintă două scenarii posibile și mai multe obiective sectoriale de îndeplinit.

ImunoMedica


În cele ce urmează, analizăm primul scenariu propus, prezentând principalele propuneri.

Educația antepreșcolară se adresează copiilor de 0-2/3 ani și se derulează în creșe și centre de zi. Deși nu este obligatorie, are un rol important în dezvoltarea fiecărui copil și facilitează compatibilizarea vieții de familie cu activitatea profesională. În afara rețelei de creșe de stat (care trebuie extinsă semnificativ până în anul 2030), statul încurajează dezvoltarea de creșe/centre de zi în cadrul mari lor angajatori (de stat sau privați), centre care oferă inclusiv servicii de educație ante-preșcolară cu program prelungit. 

Activitatea din creșe/centre de zi este axată atât pe servicii de educație timpurie, cât și pe servicii de îngrijire a copilului, pe dezvoltarea și stimularea motrică, emoțională și verbală a acestuia. Este derulată de personal de îngrijire și personal specializat (educatori-puericultori,psihologi, medici și asistente medicale), cu studii terțiare, în spații comune, cu servicii medicale și de triere bine organizate (de  exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), cu servicii psihologice, de logope-die și educație parentală. 

Educația  preșcolară se adresează copiilor cu vârste între 3 și 6 ani. Ea se desfășoară în grădinițe, care urmăresc dezvoltarea motrică, emoțională, verbală și socială a copilului, precum și crearea contextului pentru joc/joacă cu caracter aplicat. Activitatea este asigurată prin educatoare cu studii terțiare, formate în cadrul unor programe de licență specifice. Toate grădinițele oferă opțiuni de program prelungit și au servicii suport, asigurate de logopezi, psihologi și medici, pentru a garanta dezvoltarea armonioasă a copiilor, reducerea inechităților și sprijinirea părinților în activitatea parentală.

Învățământul primar este o formă de educație teoretică (cu trimitere la elemente din practică), care se desfășoară sub îndrumarea unui învățător pentru fiecare clasă, cu profesori pentru anumite discipline. Are o durată de cinci ani și începe la vârsta de 5 sau 6 ani. 

În procesul educațional, accentul cade pe dezvoltarea capacității de a lucra, singur sau în echipă, pentru executarea de sarcini școlare simple, a competenței de a citi și a înțelege texte simple, a competenței de a funcționa autonom acasă sau la școală și de a înțelege anumite concepte de bază importante pentru funcționarea în societate (respectul, toleranța, drepturile de bază etc.). 

Consilierii școlari sprijină demersuri importante pentru sistemul de educație cum ar fi: prevenirea abandonului școlar, educația parentală, prevenirea violenței și bullying-ului, orientarea în carieră etc.

În procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative, cu ajutorul cărora, în fiecare an, se evaluează dezvoltarea elevului, cu informarea părinților cu privire la progresele făcute de elev.

Învățământul secundar inferior sau gimnazial este tot o formă de educație teoretică și include patru ani de studiu (clasele V-VIII).

Activitatea didactică din învățământul gimnazial este derulată de profesori, absolvenți de studii superioare calificați în una sau mai multearii disciplinare și cu o pregătire pedagogică extensivă. Aceștia sunt sprijiniți în activitatea lor de un număr suficient de consilieri școlari, profesori de sprijin, mentori etc. 

Evaluarea continuă combină teste, activități practice și observarea elevului. Se introduce notarea clasică.

Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către învățământul secundar superior. Școlile cu diferențe semnificative între notarea curentă la clasă și rezultatele lucrărilor scrise semestriale vor intra sub monitorizare, pentru a garanta corectitudinea evaluărilor și pentru a sprijini cadrele didactice în demersul de a-și îmbunătăți activitatea la clasă, în raport cu nevoile fiecărui elev. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional alături de mențiuni privind competențele dobândite în urma unor activități de educație non-formală sau informală și de observațiile consilierilor școlari.


Repartizarea în învățământul secundar superior se face, pentru fiecare elev, în baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor naționale din gimnaziu și 33% media genera lă în clasele V-VIII. În cazul învățământului vocațional sau profesional, unitățile de învățământ pot organiza probe de aptitudini, anterior repartizării computerizate.


Învățământul secundar superior se poate derula în colegii naționale/licee teoretice, licee vocaționale și licee profesionale pentru elevii claselor IX-XII.

Evaluarea finală este centrată pe două tipuri de bacalaureat: 

Bacalaureat teoretic pe bază de materii și conținut disciplinar, pe care îl pot susține absolvenții rutei teoretice sau absolvenții rutei vocaționale. El poate fi susținut și de absolvenții rutei profesionale care au urmat pro-
gramul de pregătire adițională. Bacalaureatul teoretic conferă acces ulterior la ciclul de licență pe filieră teoretică;

Bacalaureat aplicat care include un număr limitat de materii și probe de ucenicie specific pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani)

Învățământul terțiar este construit, din punct de vedere al structurii, în baza elementelor comune agreate prin Procesul Bologna și a elementelor proprii statelor din Spațiul European al Învățământului Superior. Accesul în oricare formă de studiu de licență se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universități.

Potrivit proiectului, în 2030, România are un sistem educational echitabil, care permite accesul la educație incluzivă de calitate tuturor persoanelor care, aflându-se pe teritoriul României, beneficiază de dreptul la educație. Educația este furnizată la standarde de calitate, definite prin lege, indiferent de vârsta, mediul socio-economic de proveniență, nevoile speciale, religia, etnia,opțiunile politice sau orientarea sexuală ale celor care învață. 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că proiectul "România Educată" se va afla trei luni în dezbatere publică, timp în care vor fi organizate consultări cu mai mai mulți factori, între care partidele și guvernanții.