După ce nu a avut succes la Curtea Constituțională, președintele Klaus Iohannis atacă pe altă cale repatrierea rezervei de aur decisă de PSD și cere Parlamentului reexaminarea legii. Șeful statului susține că modificările la Statutul BNR pot crea un precedent periculos pentru elaborarea și implementarea politicii monetare. În plus, președintele spune că acest lucru „generează incertitudine cu privire la modalitatea în care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (în străinătate) în locul de depozitare din România”.

„Distinct de motivele de neconstituționalitate ce au făcut obiectul analizei Curții Constituționale - care, prin Decizia nr. 414 din data de 26 iunie 2019, a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României sunt constituționale în raport cu criticile formulate - considerăm că soluția legislativă preconizată prin articolul unic pct. 1 din legea supusă reexaminării este de natură să afecteze atribuțiile legale ale BNR și să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislației BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) și cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) și să genereze dificultăți în aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizată de către Parlament.

Considerăm că soluția legislativă preconizată nu ține cont de actualul context intern și internațional, de rolul rezervelor internaționale și nici de consecințele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în țară. În acest context semnalăm că inițiatorii legii reexaminate nu au avut în vedere eliminarea posibilității stabilirii și menținerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantității de aur depozitată în străinătate. Astfel, una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale. Or, intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecința următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor.
Repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opțiuni strict legate de politica monetară - politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuția de a o implementa - iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenții de ordin legislativ, nesusținute de fundamente de ordin tehnic sau economic.

În plus, apreciem că modificarea intempestivă a unor instrumente prevăzute în statutul BNR sau a modului în care acestea funcționează se poate constitui într-un precedent periculos pentru elaborarea și implementarea politicii monetare și, implicit, pentru funcționarea BNR. Elaborarea și implementarea politicii monetare reprezintă atribuții exclusive ale BNR, iar o modificare a statutului băncii centrale trebuie să se facă prin consultări prealabile nu doar cu BNR, ci și cu BCE și să urmărească eficientizarea activității băncii centrale.

Din perspectiva afectării instrumentelor de care BNR dispune conform Legii de funcționare, modificarea Statutului Băncii Naționale a României prin norma de la articolul unic pct. 1 nu trebuie să se îndepărteze de la cadrul instituit prin Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), prin Statutul SEBC și cel al BCE. În acest context menționăm că art. 2 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgariei și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, prevede: „De la data aderării, dispozițiile tratatelor originare și actele adoptate de instituții și de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria și România și se aplică în aceste state în condițiile stabilite prin aceste tratate și prin prezentul act.”

„Deși România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere și să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea monedei euro. Prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, România trebuie să asigure convergența juridică a legislației băncii centrale naționale cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale și al Băncii Centrale Europene. Modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene reprezintă o abordare opusă ideii de convergență nominală și îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat„, se arată în cererea de reexaminare. 

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins in luna iunie sesizarea PNL și USR în privința proiectului PSD care prevede ca BNR să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, anunță RFI. 

Legea privind repatrierea aurului de către BNR a fost inițiată de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae.Documentul a provocat polemici aprinse la momentul în care a fost depus. Guvernatorul Mugur Isărescu însuși a criticat proiectul, spunând că „rezerva este rezervă, nu investiție”, iar BNR nu joacă la „păcănele” aurul României.