Ion Cristoiu afirmă într-un editorial, că graba cu care Parlamentul a dezbătut și votat legea carantinării, sub presiunea manipulării că vine Apocalipsa Coronavirusului creează un precedent periculos. Jurnalistul crede că în acest fel forul legislativ va fi pus din nou în paranteze în cazul unei alte crize.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Vineri, 17 iulie 2020, la dialogul angajat cu Cătălina Porumbel la Antena 3, am pus două pariuri:

1. Că Avocatul Poporului nu va contesta la CCR Legea carantinării, așa cum a ieșit ea de la Senat, purtînd adică garanția PSD că întrunește perfecțiunea în privința respectării drepturile civile. Din faptul că PSD trîmbițează c-a salvat România de la abuzurile pe care le-ar putea comite orice Guvern de acum încolo sub pretextul unei epidemii – inclusiv a uneia de furuncul pe fund – nu înseamnă că așa stau lucrurile. Dezbătută și votată în grabă, sub pretextul că Virusul nu așteaptă, Legea înlocuiește în materie de posibile abuzuri pe securiștii de pe vremuri cu medicii de azi. Ea îi conferă lui Raed Arafat puterile unui Lavrentie Beria al ISU pe post de NKVD.

Legea a fost promulgată de președinte fără ca Avocatul Poporului s-o conteste.

Primul pariu a fost cîștigat.

2. Că în scurt timp după promulgarea Legii, numărul infectaților se va reduce simțitor, cei de la ATI se vor ridica și vor umbla mai ceva ca Lazăr, iar Ludovic Orban și Klaus Iohannis vor bate toba mare că prin măsurile istorice luate de ei România a fost salvată de la Apocalipsă.

De ce se va reduce numărul de infectări?

Pentru că Diversiunea Apocalipsa Revine și-a făcut efectul. Deși Guvernul a trimis Parlamentului o lege parcă făcută la beție, Parlamentul n-a respins cererea de procedură de urgență. Ar fi fost normal ca Parlamentul, dominat de PSD, să facă rapid o lege în două articole, care să reglementeze Criza sanitară produsă de Coronavirus, urmînd ca pentru posibilele Crize sanitare viitoare să se întocmească pe îndelete, cu consultarea specialiștilor, a ONG-urilor, a opiniei publice, o Lege a răspunsului la declanșarea unei epidemii. Parlamentul n-a procedat așa. A admis să treacă prin cele două Camere legea à la vapeur, cum spunea Caragiale în schița Atmosferă încărcată. După votarea la Senat, propaganda PSD a făcut mare caz de cît de bună e legea, urmare a temeiniciei cu care a lucrat majoritatea. Firește, Legea e mult mai bună decît însăilarea trimisă de Guvern. Da, dar din asta nu înseamnă că e o Lege bună. Din faptul că o ciorbă a fost încălzită după ce ți s-a pus în față rece, nu înseamnă că are și gust. O lege dezbătută în stil hei-rupist, dar mai ales sub presiunea amenințării că orice întîrziere sporește numărul infectărilor și îi face pe medici tot mai obosiți, într-un cuvînt sub șantajul cu atmosfera apocaliptică, făurită cu instrumentele folosite cu brio la crearea atmosferei cu teroriștii din decembrie 1989, nu poate fi bună.

Eminentul jurist care e Titus Corlățean, a explicat într-un text de referință de pe AnimaForiNews, și reluat de noi pe cristoiublog.ro de ce n-a votat Legea, deși e vicepreședinte al Senatului din partea PSD.

Unul dintre motive stă în realitatea că Legea a ieșit cu multe slăbiciuni:

'Proiectul de lege a fost atât de viciat ab initio, structural, sistemic, încît, în perioada asta de timp, în ciuda muncii foarte intense din partea colegilor din Comisia juridică , n-a putut fi corectat și făcut coerent de la cap la coadă așa cum ar fi trebuit. Nu e un reproș adresat colegilor din Comisia juridică, dimpotrivă. Respectul meu pentru ceea ce au făcut.

Au rămas o serie de lucruri criticabile și, din punctul meu de vedere, eu nu am putut, personal, să trec peste ele.'

Titus Corlățean dă multe exemple de lucruri criticabile din perspectiva unui jurist eminent și a unui politician interesat în respectarea drepturilor omului. Toate se caracterizează prin caracterul vag, neprecis, nepredictibil al definițiilor:

'Sînt lucruri care, din start, mi-au ridicat mari semne de întrebare. Iar chestiunile de fond au rămas foarte serioase pentru că, în general, definițiile dacă vorbim de carantină, de izolare, de alte măsuri concrete, DEFINIȚIILE TREBUIE SĂ INTRODUCĂ ELEMENTE FOARTE CLARE, CUANTIFICABILE, CA SĂ NU LASE LOC ARBITRARIULUI, INTERPRETĂRII SAU A UNEI DECIZII DISCREȚIONARE DIN PARTEA AUTORITĂȚII, în speță, guvernului, în perioadă de criză, dar care privesc oameni cetățeni și drepturi și și drepturi și libertăți fundamentale.'

Printre altele, Titus Corlățean invocă folosirea termenului de persoană suspectă:

'În mod firesc, ca jurist, o spun: chestiunea asta cu POSIBILITĂȚI, PERSOANE SUSPECTE, IMPLICĂ, PRACTIC, O PREZUMȚIE DE VINOVĂȚIE de boală care nu stă în picioare din punct de vedere juridic și constituțional. Nu poți să lucrezi cu conceptul de persoană SUSPECTĂ. Aici nu vorbim de SUSPECT în dreptul penal față de care există indicii, probe.

PERSOANA SUSPECTĂ DE A FI INFECTATĂ este o definiție extrem de evazivă și interpretabilă.'

De ce a ieșit legea chiar și de la Senat cu atîtea slăbiciuni? Titus Corlățean semnalează drept cauză principală lucrul sub presiunea timpului, ceea ce a dus și la neîndeplinirea unor condiții de validare constituțională.

Vicepreședintele Senatului pleacă în argumentarea sa de la documentul trimis de Guvern:

'Or, proiectul de lege a fost profund viciat de la bun început cînd a fost trimis de actualul guvern PNL. A conținut lucruri absolut abominabile și din perspectiva juridică constituțională și din perspectiva respectării drepturilor omului. Avînd o specializare și un doctorat în jurispridența Curții Europene a Drepturilor Omului, am privit din perspectivă specializată Protecția Europeană a Drepturilor Omului, din perspectiva Curții Europene a Drepturilor Omului și a modului în care Curtea Europeană judecă astfel de chestiuni extrem de importante și sensibile pentru că unul din elementele centrale ale proiectului de lege se referă la conceptul de PRIVARE DE LIBERTATE.'

Titus Corlățean invocă pentru a dovedi slăbiciunile legii neîndeplinirea unor condiții constituționale de validare. Ca de exemplu:

a. 'Guvernul nu a transmis, a refuzat, a evitat pur și simplu să transmită ceea ce o lege din 2000 privind tehnica legislativă, prevede: să transmiți o anexă, o listă cu EVALUAREA IMPACTULUI MĂSURILOR PROPUSE de limitare a drepturilor și libertăților fundamentale. Un astfel de proiect de lege în mod obligatoriu trebuie să aibă o ANALIZA DE IMPACT. NU A EXISTAT AȘA CEVA.”

b. „Guvernul NU A SOLICITAT AVIZUL CONSILIULUI ECONOMIC ȘI SOCIAL.'

c. Comisia de constituționalitate nu a fost sesizată.

O asemenea lege nu se dezbate și se votează în procedură de urgență sub motivul că trebuie votată cît mai repede, altfel Parlamentul va fi acuzat de revenirea Apocalipsei. A fost o eroare. Cu atît mai mult cu cît – notează Titus Corlățean – exista și o altă soluție decît cea propusă de guvern și acceptată de Parlamentul cu majoritate PSD:

'Nu am reușit să înțeleg de ce acest guvern a venit în FOARTE SCURT TIMP cu un proiect de lege CU CARACTER GENERAL, un proiect de lege cadru cu privire la toate tipurile de provocări sanitare, epidemice, riscuri biologice și așa mai departe ÎN LOC SĂ VINĂ CU UN PROIECT MULT MAI CLAR, MAI SIMPLU, CU PRIVIRE LA GESTIONAREA ACESTEI CRIZE COVID-19, urmînd ca legea cadru să o elaboreze în liniște, mai așezat, pe bază de CONSULTARE PUBLICĂ, conform legii. Atenție : aceasta nu a existat din partea guvernului deși legea o prevede. Nu au existat consultare publică, discuții cu diferitele asociații profesionale, cu ONG-uri

Exista Legea 55 din 15 mai care prevedea exact măsuri de gestionare a acestei crize, putea foarte bine să vină guvernul cu un proiect de ameliorare a acestei legi.'

Celor scrise de Titus Corlățean le-aș adăuga graba cu care Legea a trecut prin cele două Camere. O lege de o asemenea importanță se dezbate și se votează la Parlament cel puțin în termen de o lună. Legea carantinării a fost înregistrată la Camera Deputaților pe 7 iulie 2020. Pe 9 iulie 2020, era adoptată, după ce trecuse în viteză pe la toate comisiile de avizare. La Senat ajunge pe 10 iulie 2020. În aceeași zi e trimisă spre avizare la cinci comisii. Toate cinci trimit aviz favorabil în aceeași zi. Mai aveau puțin și trimiteau aviz favorabil înainte de a primi legea. Pe 16 iulie 2020, Legea era votată.

A te fuduli cu o asemenea lege e din partea PSD o neghiobie, de altfel tipică politicii acestui partid în ultima vreme. Pentru că a te grăbi să treci o lege de o asemenea importanță prin procedură de urgență trimisă la mișto de Guvern înseamnă a crea un precedent periculos. În orice moment de acum încolo, Guvernul Orban va putea apela la șmecheria de acum. Se trimite la Parlament în ultima clipă un proiect de lege aberant, se cere procedura de urgență pe motiv că Timpul n-are răbdare, se regizează o atmosferă în genul celei cu Teroriștii, și gata, Parlamentul adoptă o lege, care, deși diferită de prostia trimisă de guvern, are multe slăbiciuni, avîndu-și cauza în lucrul hei-rupist.

De ce mai e nevoie de Parlament dacă Guvernul poate promova în viteză, fără ca românii să se prindă, orice lege aberantă?”