Sîmbătă, 25 septembrie s-a desfășurat la Romexpo Congresul PNL. Numărul de participanți, 5000, trecut în statut, rămîne o ciudățenie în lumea politică modernă, căreia nu-i sînt simpatice reuniunile grandomane, gîndite să dezvăluie o forță exagerată acolo unde deseori nu e nici măcar forță pur și simplu.

Florin Cîțu a devenit președinte al PNL, învingîndu-l la scor pe președintele în exercițiu Ludovic Orban.

Despre atmosfera din sală, ca bunăcuviință mult sub atmosfera de la WC-ul gării unde se vînd droguri și se fac injecții, m-am pronunțat pe parcursul zilei de sîmbătă, atît în intervențiile la Aleph News, direct de la Romexpo, cît și în Jurnalul meu video de Breaking news, transmis în direct pe cristoiublog.ro și CristoiuTv, după întoarcerea de la Congres. Pentru viitorimea care – sper – va mai catadicsi să citească scriu aici în rezumat ceea ce am spus în fața camerei de luat vederi.

Am fost la toate congresele postdecembriste. Am fost martor al spargerii FSN, al învingerii lui Petre Roman, președinte în exercițiu al PD, de către Traian Băsescu la Convenția din mai 2001, la eșecul lui Ion Iliescu din 2005 în fața lui Mircea Geoană. La nici un Congres n-am întîlnit pînă acum spectacolul oribil al huliganismului jegos regizat de Ludovic Orban și interpretat cu hăulituri de găștile de la Vrancea, de la Argeș, de la sectorul 3 și de la Brașov. Spre lauda lor, susținătorii lui Florin Cîțu l-au ascultat politicoși pe Ludovic Orban. Susținătorii lui Ludovic Orban l-au huiduit și fluierat pe Florin Cîțu încît acesta și-a ținut cu greu discursul. Să precizăm neapărat. Unul dintre candidați – Florin Cîțu – își prezenta Moțiunea. Potrivit Statului. Susținătorului celuilalt candidat, la sugestia candidatului, l-au împiedecat să-și exercite dreptul statutar. S-ar fi cuvenit ca Theodor Stolojan, șeful Comitetului de organizare, să întrerupă lucrările și să-i evacueze pe huligani. Pe post de huiduieli, în regia lui Ludovic Orban, găștile de susținătorii ai săi, în frunte cu cei de la Vrancea, care păreau atunci ieșiți dintre butoaiele unei crame, au folosit zbieretul Orban, Orban pentru a-l întrerupe pe Klaus Iohannis. Ce l-a apucat pe Ludovic Orban, altfel politician abil, de s-a putut coborî pînă la folosirea unor mijloace slinoase? Cred c-a fost vorba de un fel de răzbunare pe Klaus Iohannis și pe Florin Cîțu, știind sigur înainte de vot că va pierde la scor.

Huiduirea lui Florin Cîțu a fost o prostie cît casa. Dacă ar fi fost lăsat să-și țină discursul în liniște s-ar fi văzut cît de slab om politic este. Una din dovezile lipsei de talent politic minim o reprezintă incapacitatea de a sesiza atmosfera din sală și de a găsi soluțiile de contracarare a larmei făcute de huliganii lui Ludovic Orban. Rareș Bogdan, de exemplu, a găsit formula de contracarare prin discursul aproape strigat în microfon, rostit ca în transă, astfel încît să acopere mugetele și fluierăturile.

Congresul are loc la capătul a patru luni aproape de campanie electorală internă rapid transformată în campanie pentru prezidențiale prin personalitatea combatanților – Florin Cîțu e premier, iar Ludovic Orban, președinte al PNL în exercițiu și președinte al Camerei Deputaților – și prin luarea în serios a cursei de către cei doi adversari, de către Ludovic Orban, mai ales. Întrecerea a devenit una de interes național și prin implicarea președintelui Republicii. Deși a evitat să se pronunțe explicit, Klaus Iohannis l-a susținut pe Florin Cîțu pînă în pînzele albe și i-a dat o mînă de ajutor garantînd intrarea în Congres fără a fi pierdut funcția de premier.

Judecînd după proporțiile implicării lui Klaus Iohannis în favoarea lui Florin Cîțu putem susține ipoteza că Florin Cîțu a fost ales să candideze la șefia PNL de către Klaus Iohannis și nu de Gruparea Reformistă din PNL, adversară a lui Ludovic Orban. Din punctul meu de vedere, Florin Cîțu n-are nici o legătură cu postura de om politic. Mulți spun că e un bun specialist în Finanțe și că inclusiv ca premier a dovedit abilități. Eu însă cred – și această credință am afirmat-o în dese rînduri – că Florin Cîțu e întruchiparea amatorismului în materie de politică. Asta nu înseamnă că am dreptate. Nu exclud posibilitatea ca Florin Cîțu să fie un politician de tip nou, pe placul proletariatului digital. Poate că tocmai vizibila absență a însușirilor de politician clasic, întruchipat perfect de Ludovic Orban, să răspundă unor viziuni moderne asupra politicii și prin asta să reprezinte electoratul tînăr. Dacă mă gîndesc bine, și alți lideri politici de la ora actuală nu corespund conceptului de politician în sens clasic. La o adică, Marcel Ciolacu, Dan Barna, Nicușor Dan, chiar și Dacian Cioloș, stau prost la capitolul comunicare publică și mai ales la capitolul carismă. Mai știi, poate că așa-zisa carismă în politica de azi înseamnă tocmai lipsa de carismă!

Klaus Iohannis a pariat pe Florin Cîțu nu de azi, de ieri. L-a impus premier și apoi candidat la șefia PNL. Nu un candidat oarecare, ci un candidat gîndit a fi președintele PNL. Decizia de lansare a lui Florin Cîțu ca adversar al lui Ludovic Orban are drept temei ambiția lui Klaus Iohannis de-a nu-l lăsa pe Ludovic Orban să mai fie șeful PNL. Nu știm cîtă parte de omenesc și cîtă de calcul politic se află la baza deciziei de a nu-l mai susține pe Ludovic Orban. Putem presupune printre cauze și anumite socoteli ale lui Klaus Iohannis în privința viitorului PNL. Au circulat și circulă zvonuri despre calcule făcute de Klaus Iohannis pentru vremea cînd își va încheia mandatul. Contrar ipotezelor puse în circulație chiar de oamenii președintelui, nu-i văd lui Klaus Iohannis un destin într-una din instituțiile europene. În aceste condiții, cred că Klaus Iohannis își pune serios problema să preia șefia PNL după încheierea mandatului de președinte. Cu un Ludovic Orban reales la Congresul din 25 septembrie 2021, erau puține șanse ca Klaus Iohannis să ajungă în fruntea PNL. Poate că preocupările lui Klaus Iohannis pentru ce va face după 2024 să explice opțiunea pentru Florin Cîțu candidat cu șanse mari la șefia PNL.
Numai preocupările nu explică însă această opțiune.

Să nu uităm că Florin Cîțu a fost candidatul de formă în primăvara lui 2020, cînd Klaus Iohannis a vrut să declanșeze anticipatele. Sau că Florin Cîțu a fost preferat pentru funcția de premier a ceea ce s-a vrut a fi Guvernul meu. Poate că Klaus Iohannis a văzut la Florin Cîțu ceea ce eu presupuneam a fi noul tip de politician.

Oricum, preferința lui Klaus Iohannis pentru Florin Cîțu rămîne o enigmă. Una dintre marile enigme postdecembriste. Dacă președintele își va scrie memoriile – cele autentice, nu făcăturile care sînt volumele de pînă acum –vom afla, poate, misterul acestei preferințe. Deocamdată, rămîne un mister. Mai ceva decît al teroriștilor din decembrie 1989.

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: CristoiuBlog.ro