Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că starea de urgență a permis guvernanților o dedulcire la avantajele dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, și, disperați că aceasta se va încheia, încearcă printr-un artificiu anticonstituțional să o prelungească.
 
De asemenea, jurnalistul remarcă lipsa unui plan etapizat, la nivel național, care să ofere românilor predictibilitate după 15 mai și înlocuirea lui cu avertismentele cioclilor apocaliptici ale căror apariții televizate au menirea de a justifica lipsa acestui plan al Puterii. Ion Cristoiu atrage atenția că situația nu e nouă. În decembrie 89, spune jurnalistul, românii au fost ținuți în case prin agitarea pericolului teroriștilor. Acum, acelorași români li se spune să nu iasă, invocându-se pericolul coronavirusului.
 
Cum starea de urgență însemnat nu numai un exercițiu de dictatură al autorităților, ci și îmbogătirea peste noapte a clientelei politice, Ion Cristoiu avertizează că după ce vor ieși din case, românii vor constata că li s-a furat democrația, așa cum în decembrie 89 li s-a furat Revoluția.

Prezentăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:  
 
„Cel mai greu lucru pentru mine, cînd scriu un text, rămîne începutul. Am nevoie de ceva scurt, dar spectaculos, ca lovitura unei săbii, pentru a intra direct în subiect, fără protocoale.
 
Supus acestui chin, am întocmit cu multă trudă un început pentru acest text. După care m-am apucat să mă uit pe comentariile trimise de colaboratori în vederea publicării pe cristoiublog.ro. Dând cu ochii de corespondența de la Breaza a fostului meu coleg de redacție Aristotel Bunescu, am tresărit. Iată începutul! mi-am zis cu patetismul cu care Pilat din Pont strigase Iată Omul! Vântul relaxării bate prin toată Europa și chiar dincolo de ea, dar cu intensități diferite, de la zonă la zonă. Pentru a fi sinceri, trebuie să scriem, cu mare tristețe, că relaxarea de la noi este extrem de anemică, o biată briză slabă.  Pe întreaga planetă s-au luat deja măsuri însemnate de revenire la normal. Numai la noi se pregătește înlocuirea stării de urgență cu starea de alertă. Starea de alertă e gîndită de guvernul Orban ca un fel de stare de urgență fățiș anticonstituțională.
 
 Deși axată pe limitarea drepturilor individuale, starea de alertă n-are prevăzută nici definiția, nici durata de manifestare. Esența democrație constă în libera exercitare a drepturilor individuale. De aceea, în democrație cînd viața cere restrîngerea drepturilor individuale prima grijă a decidenților e de a evita excesul și mai ales de a reduce drastic perioada în care drepturile
individuale sînt limitate. Din cîte se vede la noi e invers. Peste tot în lume s-au decis și s-au anunțat planuri de revenire etapizată la normal. Numai la noi nu există nici un plan precis. Peste tot în lume agenda publică e dominată de cei care vorbesc despre înviere. Numai la noi Agenda publică e dominată mai departe de cei care vorbesc despre Apocalipsă. Cioclii apocaliptici au umplut toate televiziunile pentru a justifica micimea măsurilor de relaxare care n-au fost încă luate.
 
 De ce se întîmplă asta la noi? Pentru că oamenii puterii sînt disperați la gîndul că se apropie sfîrșitul celor două luni de încălcare a democrați Cele două luni de stare de urgență le-a plăcut celor de la Putere. În plină democrația, Psihoza pericolului le-a dat posibilitatea unui exercițiu de dictatură în plină democrație. Clientela politică a celor două Palate s-a îmbogățit peste noapte din afacerile cu echipamente, cu măști, cu costume de protecție. Invocarea sănătății oamenilor a fost o bună șmecherie pentru a fura fără ca cineva să strige Hoții!
 
Nu e nimic nou. În cele două războaie mondiale, s-au ivit și înflorit bogății uriașe prin invocarea luptei pentru țară.  Liderii PNL în frunte cu Ludovic Orban s-au dat huța de dimineață pînă seara în scrînciobul televiziunilor din Presa Miluită. Și nu doar pentru că au dat un bacșiș mogulilor, ci și pentru că românii au ținut să afle ce măsuri de restricție li se pregătesc. Klaus Iohannis a rostit în fiecare zi aproape, la 14, un mic discurs.
 
Altădată nici o redacție nu i-ar fi dat atenție, președintele blegind orice rating. Acum zicerile sale au fost mai urmărite decît vorbele lui Churchil în timpul Războiului. Mult mai important, starea de urgență, întinsă pe două luni, a fost o punere între paranteze a forțelor care țin în frîu tendințele dictatoriale ale politrucilor. Ludovic Orban și Klaus Iohannnis au descoperit ce bine se guvernează cînd drepturile omului sînt ciuntite. Nu convine  un site ca Justițiarul care a dezvăluit afacerile clanului Iohannis? Regimul îl interzice cît ai clipi. Vrea să critice un partid de Opoziție falsificarea de tip ceaușist a numărului de morți și de  infectați? Se oprește intimidat de propaganda regimului potrivit căreia respectivul vrea să sporească numărul de victime ale Pandemiei.
 
În cele două luni de stare de urgență, ștabii regimului Iohannis s-au dedulcit la autocrație. OUG privind amenzile, unică în analele Justiției prin lipsa de previzibilitate și precizie, a oferit Milițienilor lui Iohannis un instrument de abuzuri cum n-au avut nici Milițienii lui Ceaușescu.
 
Cînd CCR, sesizată de Avocatul Poporului, a declarat prevederile neconstituționale, liderii PNL, Klaus Iohannnis, Presa Miluită de Guvern, au supus instituția unui linșaj mediatic. Spumele de la gura lui Klaus Iohannis, Ludovic Orban, Rareș Bogdan spun totul despre cît de dulce a fost pentru regim dictatura din cele două luni de Stare de urgență. Niște politicieni democrați de adevăratelea ar fi acceptat decizia CCR și, după ce și-a fi cerut scuze românilor pentru exercițiul de abuzuri care au fost contravențiile, ar fi inițiat o anchetă pentru a vedea ce netot a putut produce respectivul document juridic.E limpede că Starea de urgență le-a plăcut lui Klaus Iohannis și lui Ludovic Orban.
 
O clipă au împărtășit deliciile lui Nicolae Ceaușescu: Prezență mediatică deșănțată, absența criticilor din partea presei și a Opoziției, cultul personalității.
 
 Din nenorocire pentru ștabii regimului Iohannis, în jurul României toate țările au ieșit de mult din starea de urgență. Revenirea la normal înseamnă revenirea la democrație. Democrația e grea pentru Klaus Iohannis și Ludovic Orban. Trebuie să fii atent la ce spui și la ce faci, pentru a fi dat la televizor trebuie să faci un minim efort de inteligență, nu mai poți fura cu ochii larg  deschiși, nu-ți mai poți pune nepoatele în funcții, nu mai poți comite abuzuri. Dacă n-ar fi fost revenirile din țările din jur, mai mult ca sigur regimul ne-ar fi ținut mai departe închiși în case. Paranoia teroriștilor din decembrie 1989 a avut drept scop să-i țină pe români în case. Ocupați să se apere de teroriștii care existau doar la televizor, românii n-au fost atenți la ce făcea echipa Iliescu. Echipa Iliescu își instala oamenii în întreaga țară. Cînd s-a încheiat Pericolul Terorist, românii au ieșit din case. Și-au descoperit că niște șmecheri le furaseră Revoluția.
 
Paranoia Coronavirus i-a ținut pe români în case. Ocupați să se apere de Virus, ei n-au fost atenți la ce făcea echipa lui Klaus Iohannis. Cînd vor ieși din case, vor descoperi că niște șmecheri le-au furat democrația”.