ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Istoricul George Damian tratează pe larg incidentul în urma căruia rușii au cucerit Insula Șerpilor -  străvechi pământ românesc - de la ucraineni. Dincolo de valul de emoție stârnit de sudalma „curajoasă” - cel mai probabil falsă și inutilă - adresată navei rusești care a capturat 86 de militari ucraineni, pentru noi, românii, pe lângă faptul că rușii au cucerit din nou un teritoriu al Regatului României Mari, Insula Șerpilor mai ridică problema unei eventuale amplasări de radare sau lansatoare de rachete rusești la o aruncătură de băț față de granița NATO, observă George Damian pe site-ul MoldNova.eu.

„Povestea grănicerilor ucraineni de pe Insula Șerpilor și înjurătura lor devenită faimoasă la nivel global ne face să ignorăm chestiunea care ar trebui să ne intereseze, ne pierdem vremea cu discuții relativ inutile.

S-a viralizat din primele zile ale războiului o înregistrare audio suprapusă unei fotografii. Nu-mi amintesc să fi verificat cineva sursa fișierului inițial, ce zice în metadatele acelui fișier, au fost modificate, nu au fost modificate, unde a fost produs fișierul etc. Nu am văzut nici un ziarist care să verifice această sursă inițială cum ar fi trebuit. Nici nu este clar de unde provine fișierul, cum s-a „scurs” pe internet. Să admitem că este o înregistrare a comunicațiilor dintre grănicerii de pe Insula Șerpilor și o navă militară rusă, ar fi interesant de știut cine a făcut înregistrarea – un post de ascultare ucrainean de pe țărm? Altcineva? Că rușii sigur nu s-au grăbit să îi dea drumul. Până nu este clarificată sursa exactă a înregistrării rămâne validă ipoteza că înregistrarea ar fi putut fi făcută într-un studio.

Apoi avem o întreagă confuzie în legătură cu ce s-a întâmplat pe Insula Șerpilor, comunicările Kievului față de evenimentele de acolo s-au modificat în timp și de la 13 eroi morți am ajuns la mai multe zeci de prizonieri, dintre care unul eliberat și decorat. Pe de altă parte tot ce am scris până aici este irelevant din punctul de vedere al propagandei de război: ceea ce contează cu adevărat este viralizarea la nivel global a unei înjurături la adresa navei ruse, transmiterea unei atitudini. Înjurătura este inutilă din punct de vedere practic imediat – grănicerii ucraineni înarmați cu Kalașnikoave s-au trezit în fața unor nave ruse înarmate cu tunuri și rachete, cum nu mai aveau ce face le-au tras o înjurătură. Când înjuri de fapt transmiți că ești lipsit de posibilități de acțiune, ești blocat și invoci tot felul de dorințe care nu se pot realiza practic.

Dacă ne gândim puțin mai mult ajungem la concluzii și mai interesante. Insula Șerpilor era dotată cu radare care ar fi fost cu siguranță de folos ucrainenilor în desfășurarea ostilităților, nu degeaba rușii s-au grăbit din primele zile ale războiului să distrugă toate instalațiile de pe insulă. Sunt atât de tâmpiți ucrainenii încât nici măcar să nu încerce să apere aceste radare care le-ar fi putut fi de folos? Numărul militarilor ucraineni capturați pe Insula Șerpilor este destul de mare (86), oricum, mult mai mare decât ce poate susține spațiul și rezervele de acolo în mod normal pe termen lung. Asta înseamnă că numărul militarilor ucraineni de pe insulă a fost suplimentat înainte sau imediat după izbucnirea ostilităților. Asta ridică o altă întrebare, pe lângă radare, ce alte echipamente defensive existau pe insulă: artilerie, rachete? Nu e clar de ce posibilități de luptă dispuneau cei 86 de militari ucraineni, dar revine ideea: ucrainenii ar fi trebuit să fie tâmpiți să suplimenteze numărul militarilor de pe Insula Șerpilor ca să apere niște radare extrem de importante și să-i trimită acolo doar cu puști de asalt și pistoale. Militarii ucraineni fie nu au avut mijloace defensive grele, fie nu s-au ostenit foarte tare să folosească echipamentele avute la dispoziție.

Avem două variante: fie comandanții ucraineni nu au luat în considerare un atac rusesc asupra Insulei Șerpilor, pregătirile de apărare au fost insuficiente/ neadecvate, fie apărătorii s-au predat după un minim de rezistență (având în vedere că nu a fost înregistrat nici un militar ucrainean mort pe Insula Șerpilor chiar vorbim de un minim de rezistență, undeva către zero). Pe românește spus: avem de-a face cu o înfrângere majoră a ucrainenilor pe Insula Șerpilor – rușii au venit, au capturat întreaga garnizoană, au distrus toate instalațiile și dețin controlul asupra insulei. Kievul s-a folosit de o înregistrare audio (autentică sau nu) pentru a crea un element de propagandă la nivel global, un slogan împotriva invaziei rusești. O mișcare foarte bună de PR, dar realitatea rămâne și își produce efectele.

Și așa ajungem la ceea ce ar trebui să ne intereseze pe noi românii cu adevărat, dincolo de emoția față de presupusul eroism al ucrainenilor de pe Insula Șerpilor. Realitatea care ne interesează este controlul militar rus asupra Insulei Șerpilor și statutul acestui teritoriu pe viitor, cu toate implicațiile sale. Din ce a apărut în media despre negocierile ruso-ucrainene nu este clar ce dorește Moscova referitor la Insula Șerpilor. Va organiza un referendum și va anexa insula? O va da înapoi Ucrainei? Din punct de vedere militar pentru ruși Insula Șerpilor este extrem de valoroasă: un punct în apropierea granițelor României unde pot fi instalate radare care să acopere direct teritoriul NATO, eventual și niște lansatoare de rachete. Vor ceda rușii pur și simplu această ocazie? Nu văd ce considerente i-ar putea convinge, dreptul internațional și recunoașterea frontierelor nu reprezintă argumente de natură să-i convingă pe ruși zilele astea. În eventualitatea în care rușii păstrează Insula Șerpilor, vor recunoaște delimitarea zonelor economice exclusive din Marea Neagră așa cum a rezultat în urma procesului dintre România și Ucraina? O altă întrebare fără răspuns, dar de care atârnă exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră.

În esență avem probleme grave care afectează România în urma ocupării de către ruși a Insulei Șerpilor, însă nimeni nu discută aceste chestiuni în mass-media, nu-mi este clar dacă guvernul este foarte interesat de categoriile acestea de probleme. Dincolo de PR și comunicarea politică realitatea are talentul de a-și vedea de treaba ei, indiferent de diversele răsuciri de cuvinte. Însă în mediul public continuă să persiste fascinația față de înjurătura ucraineană la adresa rușilor, fascinație la fel de inutilă ca înjurătura în sine”, a scris istoricul George Damian pe site-ul MoldNova.eu
 
Cade Mariupol?
 
Totodată, el explică și ultimele evoluții ale armatei ruse în Ucraina în ziua 48 a invaziei, atenționând că războiul se poate prelungi la infinit, dat fiind că Moscova a pus pentru încheierea păcii niște condiții inacceptabile pentru un guvern ucrainean care încă mai este în picioare: să recunoască anexarea Crimeei și independența celor două autoproclamate republici din Donbas - practic, Kievul să consimtă oficial la dezmembrarea teritorială a Ucrainei. Mâine se împlinesc 50 de zile de la începerea războiului, iar astăzi se dau lupte grele în orașul-port Mariupol. Cecenii musulmani ai lui Ramzan Kadîrov susțin că au capturat deja 1000 de militari ucraineni ai forțelor speciale din arma Pușcași Marini. Va cădea până mâine Mariupolul? Mai multe amănunte, în continuare:
 
„Putin a anunțat ieri că negocierile cu Ucraina au ajuns într-un punct mort după ce Kievul a propus o modificare a propunerilor inițiale. Putin a mai afirmat că „operațiunea specială” din Ucraina va continua până când vor fi atinse obiectivele stabilite inițial. (La declanșarea invaziei Putin a anunțat că obiectivele sunt ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO și să își asume un statut de neutralitate, să recunoască anexarea Crimeei și independența Donețkului și Luganskului, Ucraina să fie demilitarizată și denazificată). În esență Putin anunță o continuare pe termen nedefinit a războiului prin calificarea negocierilor drept blocate și reiterarea intenției de a atinge obiectivele stabilite inițial. 

În Ucraina iau amploare în ultimele zile acțiunile de de-rusificare a spațiului public: îndepărtarea monumentelor care au legătură cu Rusia, redenumirea străzilor și locurilor publice. În orașul Strîi din regiunea Lvov a fost demolată o stelă ridicată în onoarea soldaților sovietici, la Munkacevo a fost îndepărtat de pe soclu un tanc T-34. Tot în Munkacevo a fost îndepărtat bustul poetului rus Pușkin, aceeași soartă a avut-o bustul poetului rus din Ternopil. În orașul Dnipro doi tineri au scris litera „Z” pe soclul monumentului lui Pușkin. La Kiev urmează să fie redenumite toate stațiile de metrou ale căror denumiri au legătură cu Rusia. De asemenea au apărut solicitări să fie schimbate denumirile orașelor care amintesc de Rusia sau Uniunea Sovietică și există un proiect de lege care să legifereze acest lucru. În Parlamentul de la Kiev a fost înregistrat proiectul de lege nr. 7273 care prevede interzicerea în spațiul public a difuzării muzicii compusă sau interpretată de compozitori sau cântăreți din Rusia.
 
Militarii ucraineni din Mariupol au început să se predea, biroul președintelui Zelensky a anunțat că este analizată o soluție pentru Mariupol, însă aceasta nu poate fi făcută publică. Circa 40% din blocurile de locuințe din Mariupol au fost distruse în timpul luptelor.
 
Au continuat ieri atacurile forțelor ruse la sud de Izium și în zona orașelor Rubijne și Popasna. Au fost bombdardate orașele Harkov și Nikolaiev. O coloană cu vehicule militare ruse inscripționate cu litera „V” (provenind din zona Kievului) se îndreaptă spre regiunea Donbas. Statul major ucrainean a anunțat că trupele ruse se apropie de momentul când vor încheia transferul forțelor din nord în zona Donbas.
 
La Bucea au fost descoperite până acum cadavrele a 403 civili uciși de forțele ruse, în Borodianka au fost descoperite în subsolul unei clădiri cadavrele a 6 zicili uciși.

Poliția de frontieră a Ucrainei a intensificat măsurile de securitate la granițele cu Belarus și Transnistria pentru a preveni orice provocări venite din aceste direcții, conform unui anunț de la Kiev.

Ministrul Finanțelor de la Kiev Serghei Marcenko a anunțat că Ucraina se află în cea mai proastă situație financiară. În luna martie cheltuielile au depășit veniturile cu 2,7 miliarde $, pentru aprilie deficitul prgnozat fiind de până la 7 miliarde$. Distrugerile produse de lupte în Ucraina s-ar ridica la 270 miliarde $, iar în aprilie Ucraina va trebui să achite o dobândă pentru datoria publică de 5,6 miliarde $.
 
Conform publicației germane Bild, președintele Steinmeier ar fi dorit să viziteze Ucraina, însă Kievul i-a transmis că vizita sa nu este oportună având în vedere politica de prietenie față de Rusia pe care a promovat-o”, a scris istoricul George Damian pe site-ul MoldNova.eu