Jandarmeria Română a alcătuit săptămâna trecută un proiect de Lege a manifestărilor publice, care să aducă modificări legii 60/1991 după care sunt reglementate protestele. Deși intenția e de a actualiza o lege veche potrivit cu neajunsurile sale întâlnite în practică, totuși noua formulă conține mai multe prevederi neclare și interpretabile, care ar putea restrânge sau îngreuna dreptul cetățenilor de a protesta.

Jandarmeria a prezentat la o întâlnire cu societatea civilă o serie de modificări a Legii manifestațiilor publice, care fusese adoptată în 1991, asumate ca puncte de vedere, dar care, în cazul în care ar fi adoptate de Guvern și ar fi aprobate în Parlament, ar putea duce la interzicerea multora din protestele ultimilor ani, informează Europa Liberă, care citează site-ul România curată.

Într-o serie de modificări, Jandarmeria introduce mai multe sintagme interpretabile, unele dintre ele având chiar un istoric recent. De exemplu, între modificările propuse de Jandarmerie nu este precizat clar în ce condiții și la ordinul cui ar urma să intervină pentru încetarea unor proteste. De asemenea, în proiectul de Lege înaintat de Jandarmerie este lăsată în seama organizatorilor răspunderea pentru degenerarea unor proteste. Astfel, cel care înscrie la primărie un protest este obligat să angajeze și o firmă de pază care să identifice persoanele recalcitrante și să le extragă din mulțime. Dacă protestele degenerează, organizatorii sunt pasibili de amenzi mai mari decât până acum - de la 5.000 de lei la 30.000 de lei.

Totodată, Jandarmeria susține că sunt interzise protestele care urmăresc „inițierea sau organizarea unei lovituri de stat sau o acțiune contrară siguranței naționale și ordinii constituționale”, aceasta fără a fi menționată în lege autoritatea îndrituită să evalueze natura unor astfel de manifestări. O asemenea prevedere ar lăsa la libera apreciere a jandarmilor, fără criterii clare de evaluare a gravității, încadrarea unor manifestări care contestă demersuri ale autorităților la „acțiuni contrare siguranței naționale” sau chiar „lovitură de stat”.

O altă mențiune interpretabilă este și interzicerea protestelor din cauza „defăimării țării și a națiunii”, fără să fie menționat cine stabilește și cum se definește „defăimarea țării”. La un alt articol al propunerilor Jandarmeriei este prevăzut că sunt interzise „răspândirea ori prezentarea în public...a unor fapte/acțiuni privitoare la România ori la națiunea română, de natură să aducă atingere autorității și prestigiului acestora”. De asemenea, sunt  interzise „manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”, fără a defini după ce se recunosc ele. Și aceste sintagme sunt interpretabile, mai ales dacă sunt lăsate la aprecierea autorităților politice.

În afară de ambiguitățile menționate deja, propunerile Jandarmeriei mai cuprind și măsuri precum:

  • înregistrarea obligatorie la primărie a oricărei manifestații publice. Dacă este vorba de o manifestație spontană, este admisă doar dacă se petrece la 12 ore distanță de producerea unui incident/eveniment

  • un protest nu poate fi reluat mai mult de trei zile consecutiv

  • participanții la manifestațiile publice nu au voie să aibă fața acoperită 
 
  • amenzile au crescut până la 30.000 de lei, păstrându-se și pedeapsa cu închisoarea de la 2 luni la 3 ani pentru opunerea cu violență la recomandările organizatorilor sau intervenția forțelor de ordine.

  • jandarmii pot filma și fotografia pe oricine în timpul protestelor, fără acordul persoanelor respective, pentru ca după aceea să poată folosi ca probe imaginile respective

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Sorin Despina, a declarat, pentru Europa Liberă, că propunerile prezentate la o întrevedere cu asociațiile civice nu sunt asumate și de Ministerul de Interne, ci vin din experiențele de până acum. Jandarmeria urmează să dea un comunicat de presă în care să explice reglementările propuse pentru modificarea legii manifestărilor publice.
 
Deocamdată, acest proiect legislativ nu a fost înregistrat la Parlament.