Președinta Uniunii Naționale a  Judecătorilor din România (UNJR) Dana Gîrbovan a criticat, într-un interviu acordat agenției Mediafax, modul în care sunt formulate întrebările la referendumul din 26 mai, spunând că prin includerea mai multor probleme într-o singură întrebare se încalcă libertatea ca fiecare să își exprime distinct opinia.

„Prin includerea mai multor probleme într-o singură întrebare, referendumul din 26 mai încalcă libertatea fiecărui cetățean de a-și exprima distinct punctul de vedere cu privire la fiecare dintre multele probleme supuse referendumului. Altfel spus, prin modul în care au fost formulate întrebările, referendumul mi-a amintit tot de perioada comunistă, când, dacă vroiai să cumperi un kg de carne, trebuia să cumperi și o conservă de pește sau o pungă de creveți expandați”, a afirmat judecătoarea.

Președinta UNJR spune că având în vedere modul în care sunt puse întrebările, acestea ar putea avea mult mai multe răspunsuri decât cele două pe care le vor avea românii la dispoziție.

„Oferite la pachet, acestea încalcă flagrant libertatea de opinie a celor chemați la referendum, fapt ce lovește exact în spiritul constituțional al acestui tip de consultare, pentru că obligă cetățenii să răspundă cu DA sau NU global, când răspunsul la o întrebare poate fi DA pentru o problema și NU pentru alta. (…) Prima întrebare implică analize multiple, distinct pentru amnistie, grațiere colectivă și grațiere individuală. La această primă întrebare se poate răspunde cu DA la toate problemele, NU la toate, după cum s-ar putea răspunde cu DA la unele sau nu la altele. Matematic vorbind, o astfel de întrebare naște nu mai puțin de 8 răspunsuri posibile”, a declarat Dana Gîrbovan.

Judecătoarea atrage atenția și asupra faptului că prin validarea referendumului se poate ajunge la restrângerea atribuțiilor președintelui în materie de grațiere.

"Grațierea individuală, însă, este un atribut al Președintelui, ce derivă direct din puterea dată de votul poporului: puterea de a ierta. Acest atribut a aparținut întotdeauna numai conducătorilor, fiind un simbol al forței și puterii acestora. Această putere permite președintelui să grațieze un condamnat din rațiuni pur umanitare – cazul persoanelor aflate în situații extrem de dificile, fie datorită sănătății, fie condiției familiale –, iar pe un altul pentru că s-a remarcat prin activități deosebite, ori pur și simplu poate grația din motive pur subiective, pe care singur și le alege.

Ca atare, și răspunsul la această parte a întrebării implică o analiză complexă. Un răspuns cu DA ar însemna știrbirea unei prerogative tradiționale și puternice a președintelui. Din punct de vedere practic, ar împiedica președintele să analizeze dacă poate acorda gratierea, spre exemplu, unei persoane condamnate pentru coruptie, dar care, în timpul unui cataclism – incendiu sau cutremur în penitenciar – s-a remarcat prin fapte deosebite, salvând viața altor deținuți. Prin urmare, trebuie să fie permis președintelui să decidă dacă poate sau nu acorda grațierea în astfel de cazuri, ori acest lucru trebuie să îi fie interzis pur si simplu?”, susține Dana Gîrbovan.

.

Întrebările care vor fi puse românilor la referendum sunt: „1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?” 2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.