Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins marți, 13 octombrie, plângerea unor cetățeni români de etnie maghiară care acuzau statul român de discriminare din cauza faptului că au fost nevoiți să susțină două probe suplimentare la examenul de Bacalaureat (scris și oral la limba maternă), potrivit stiripesurse.
 
 
Din completul de șapte judecători a făcut parte și reprezentanta României, Iulia Motoc. Aceasta a votat împotriva României, alături de reprezentantul Ungariei, decizia finală fiind luată cu 5 la 2.
 
Cei doi judecători care au votat împotriva României nu s-au obosit să redacteze și argumentele pentru opinia lor separată. Reclamanții, etnici maghiari, s-au plâns, în temeiul articolului 1 al Protocolului 12 la Convenție, că au fost obligați să susțină două examene suplimentare în aceeași perioadă de timp de care au beneficiat toți liceenii care au susținut examenul de Bacalaureat. Pe aceste considerente, reclamanții au argumentat că elevii maghiari dispun de o perioadă mai scurtă de timp pentru a-și pregăti examenele față de elevii români și de o perioadă mai scurtă de odihnă între examene, ceea ce le reduce șansele de a promova examentul de Bacalaureat.

"Curtea nu este convinsă că programul bacalaureatului, privit în ansamblu, a impus o povară excesivă asupra solicitanților. De fapt, Curtea nu poate să nu constate acest lucru în anii de referință, când candidații au susținut bacalaureatul, perioada alocată pentru examene (șase pentru elevii care studiază în limba română și opt pentru elevii care studiază într-o limbă diferită) a variat. (...)

Aceeași concluzie rămâne valabilă chiar și atunci când pretinsul dezechilibru este considerat exclusiv din punctul de vedere al examenelor pe care solicitanții au trebuit să le susțină în zile consecutive, spre deosebire de colegii lor români, care au avut o zi de odihnă între examene.

Având în vedere circumstanțele particulare, Curtea nu este convinsă de neplăcerile suferite de reclamanți au fost atât de semnificative încât au atins pragul articolului 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție.

În această privință, Curtea observă, de asemenea, că statisticile furnizate de Guvern indică, pentru perioada 2013-2018, rate de succes similare în examenele finale de bacalaureat pentru toți elevii  Curtea concluzionează că reclamanții nu au fost privați de o alegere reală de a primi educație în limba lor maternă sau că statul avea o agendă de asimilare forțată, așa cum susțin reclamanții", se arată în decizia CEDO majoritară.

Iulia Motoc nu este la prima decizie împotriva României. Aceasta a făcut parte și din completul care a condamnat România în procesul Laurei Codruța Kovesi. Coincidență sau nu, Iulia Motoc a vizitat-o pe Kovesi la Parchetul General cu puțin timp înainte ca fosta șefă a DNA să facă plângere la CEDO. Ulterior, după condamnarea României, și Ministerul Afacerilor Externe a acționat împotriva României, refuzând să conteste decizia CEDO.

Iulia Motoc a scris o carte publicată anul acesta, intitulată „Maria și Machiavelli”. Din descrierea autoarei de pe site-ul editurii TracusArte aflăm: „Pe Iulia Motoc o întâlnim în viața publică rareori, dar de fiecare dată în momente grave, când totul pare pierdut. Așa a fost în vara, teribila vară, a lui 2012 când a fost omul providențial de la Curtea Constituțională. A reapărut apoi la o nouă răspântie colectivă de curând, ca reprezentant al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, când i s-a făcut dreptate lui LCK – și nouă tuturor împreună cu ea.”