ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a publicat pe Facebook un mesaj ironic în care comentează scandalul politic declanșat de acuzațiile potrivit cărora ministra de Externe, Oana Țoiu, ar fi intervenit pentru a bloca repatrierea din Orientul Mijlociu a fiicei fostului premier Victor Ponta.

Postarea magistratului nu se referă direct la faptele invocate în dispută, ci construiește un scenariu fictiv care parodiază modul în care ar fi reacționat instituții, ONG-uri și presă dacă un scandal similar ar fi izbucnit în sistemul judiciar. Mesajul lui Alin Ene apare în contextul controversei dintre Victor Ponta și Oana Țoiu, după ce fostul premier a acuzat Ministerul Afacerilor Externe că fiica sa minoră ar fi fost exclusă dintr-o operațiune de evacuare organizată pentru românii aflați în Orientul Mijlociu.

„BREAKING: reacții ferme în scandalul momentului. După acuzațiile publice privind intervenția ministrului de externe pentru a împiedica repatrierea din zona de război a unui minor, pe criterii politice, au apărut primele reacții ferme”, își începe judecătorul mesajul.

Ministra de Externe a respins acuzațiile și a susținut că deciziile privind evacuările au fost luate exclusiv pe baza procedurilor și a criteriilor stabilite pentru cazurile vulnerabile.

În acest climat de dispută politică, judecătorul CSM propune, într-un registru satiric, un scenariu ipotetic despre reacțiile care ar fi apărut dacă situația ar fi implicat justiția.

În textul publicat pe rețelele sociale, magistratul imaginează reacții instituționale dramatice și apeluri publice din partea autorităților.

„PREȘEDINTELE a făcut un apel către toți ambasadorii, consulii și angajații de bună-credință din Ministerul Afacerilor Externe să îi scrie direct, chiar și sub anonimat, despre presiunile și disfuncțiile din sistem”, notează Alin Ene.

El continuă scenariul fictiv spunând că ar urma chiar și o dezbatere televizată, în care diplomați ar relata public despre modul de funcționare al ministerului.

„Acesta a declarat că va organiza și o întâlnire televizată cu diplomați care vor relata public cum funcționează cu adevărat ministerul și ce presiuni s-au făcut la adresa lor.”

Magistratul duce ironia mai departe și vorbește despre un referendum intern în Ministerul Afacerilor Externe.

„De asemenea, a anunțat că în luna aprilie va organiza un referendum intern în MAE, pentru a afla dacă personalul diplomatic se mai simte reprezentat de actualul ministru. Dacă răspunsul va fi NU, doamna ministru va pleca acasă.”

În continuarea postării, judecătorul imaginează mobilizarea organizațiilor civice și a protestatarilor.

„PREMIERUL a dispus constituirea unui «Comitet pentru reforma diplomației», împreună cu Funky Citizens și Declic, care, de altfel, au anunțat deja proteste zilnice în fața MAE, până la demiterea doamnei ministru”, scrie Ene.

Ene adaugă în aceeași notă că ar fi organizate și manifestații de stradă.

„CORUPȚIA UCIDE organizează azi la ora 18 un prim protest în fața MAE, la care sunt așteptați toți cetățenii îngrijorați de corupția din Guvernul României.”

Postarea continuă cu alte exemple fictive de reacții publice, inclusiv lansarea unei petiții online și anunțarea unui documentar de investigație.

„DECLIC a lansat petiția online «Copiii nu au culoare politică» și arată că s-au strâns deja sute de mii de semnături pentru demiterea ministrului.”

„Între timp, RECORDER anunță că într-o săptămână va lansa documentarul «Externele acaparate», cu dezvăluiri din interviuri reconstituite, făcute de ambasadori și consuli.”

Postarea se încheie cu o frază care explică sensul paralelismului construit de magistrat.

„Dacă scenariul de mai sus vi se pare ireal, e doar pentru că de data asta nu e vorba despre justiție.”

Prin această concluzie, judecătorul expune standardul diferit de reacție publică atunci când scandalurile vizează sistemul judiciar, comparativ cu situațiile care implică alte instituții ale statului.