ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Comisiei Europene versiunea în limba engleză a Hotărârii Secției pentru judecători nr. 1348 din 9 iunie 2026, documentul prin care CSM a constatat încălcarea independenței judecătorilor și a descris o campanie susținută de subordonare a puterii judecătorești, scrie ȘtiripeSurse.

Demersul marchează trecerea disputei din plan intern în plan european. Practic, CSM cere Comisiei Europene să ia act de concluziile sistemului judiciar românesc privind degradarea statului de drept, presiunile politice asupra instanțelor, campaniile de denigrare a judecătorilor și măsurile legislative sau administrative care afectează independența reală a justiției.

Scrisoarea de înaintare este adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului european pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath. Documentul este semnat de președintele CSM, Liviu Gheorghe Odagiu, în numele Secției pentru judecători. O copie a fost transmisă și către DG JUST, inclusiv către unitatea responsabilă de statul de drept din cadrul Comisiei Europene.

CSM: Statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării

În scrisoarea transmisă la Bruxelles, CSM arată că Hotărârea nr. 1348 nu se bazează pe afirmații generale sau neverificabile, ci pe o succesiune cronologică de fapte publice concrete, fiecare însoțită de trimiteri la declarații, documente oficiale, hotărâri judecătorești, comunicări instituționale, materiale de presă sau surse statistice.


Consiliul arată că, începând din iulie 2025, odată cu mandatul noilor autorități aflate la guvernare, a existat un obiectiv declarat de slăbire, până la eliminarea efectivă, a autonomiei financiare și a independenței puterii judecătorești.

Potrivit scrisorii, acest obiectiv a fost urmărit prin măsuri privind remunerația și pensiile judecătorilor, finanțarea instanțelor, asigurarea personalului, recrutarea și capacitatea instituțională a puterii judecătorești de a-și gestiona resursele.

CSM afirmă că, pentru obținerea sprijinului public, actori politici, instituții media afiliate și organizații ale societății civile cu abordări similare au desfășurat, timp de aproximativ un an, o campanie susținută și coordonată de discreditare a puterii judecătorești.

„Risc sistemic”, nu simple controverse publice

CSM notează că evenimentele analizate nu sunt simple episoade izolate și nici controverse politice obișnuite.

Consiliul arată că, privite separat, măsurile și campaniile mediatice au depășit adesea „linia roșie a loialității constituționale”. Privite împreună, prin succesiunea, intensitatea și direcția lor comună, acestea relevă un risc sistemic.

Potrivit CSM, efectul cumulativ al acestor acțiuni poate inhiba judecătorii, eroda încrederea publicului în instanțe, slăbi rolul CSM de garant constituțional al independenței justiției, diminua independența financiară și operațională a puterii judecătorești și remodela arhitectura instituțională sub influență politică.

Ideea centrală transmisă la Bruxelles este că România nu se confruntă doar cu o dezbatere despre pensii sau salarii, ci cu o presiune concentrată asupra uneia dintre cele trei puteri ale statului.

3.580 de judecători au susținut concluziile privind degradarea statului de drept
 
CSM amintește Comisiei Europene că, la 9 iunie 2026, adunările generale ale judecătorilor din toate cele 239 de instanțe și de la fiecare nivel de jurisdicție au adoptat propriile hotărâri.

Potrivit scrisorii, toate cele 239 de adunări generale ale curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, cu o singură excepție, au avut ca primă și principală constatare denunțarea „degradării continue a statului de drept în România prin încercarea susținută a puterii politice de a subordona justiția”.

Hotărârile au fost susținute de 3.580 de judecători, reprezentând 98,6% dintre judecătorii prezenți și aproximativ 84% din totalul judecătorilor în funcție.

CSM argumentează nu este vorba despre poziția izolată a unor membri ai Consiliului sau despre reacția unei singure instanțe, ci despre o evaluare largă, asumată de corpul judecătoresc la nivel național.

Campanie de demonizare, modificări fără consultare și blocaje administrative
 
În scrisoare sunt reluate concluziile adunărilor generale ale judecătorilor, care au vorbit despre o campanie fără precedent de demonizare a puterii judecătorești, „asumată ca politică de stat” pe parcursul ultimului an.

Judecătorii au reclamat campanii de presă de dezinformare împotriva Înaltei Curți de Casație și Justiție, CSM, Inspecției Judiciare, curților de apel, celorlalte instanțe și judecătorilor în mod individual.

De asemenea, au fost invocate expunerea excesivă a unor procese în presă, măsuri ale Guvernului privind modificarea statutului magistratului fără consultare efectivă, propuneri legislative de natură să slăbească independența magistratului, schimbări privind pensionarea și salarizarea, precum și măsuri administrative care împiedică angajarea unor noi judecători și grefieri.

CSM arată că toate aceste elemente se leagă între ele, atacul public la imaginea justiției generând presiune emoțională, iar presiunea emoțională este apoi folosită pentru justificarea unor intervenții legislative și administrative asupra sistemului judiciar.

CSM respinge acuzațiile privind „liste negre”

Un punct important al scrisorii privește natura juridică a Hotărârii nr. 1348. CSM subliniază că procedura prevăzută de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 are caracter de protecție și declarativ, nu jurisdicțional, disciplinar, punitiv sau normativ.

Cu alte cuvinte, Consiliul arată că nu stabilește răspunderi civile, penale sau disciplinare, nu aplică sancțiuni, nu impune obligații terților și nu reglementează comportamentul persoanelor sau organizațiilor menționate.

Această precizare vine în contextul criticilor venite după publicarea hotărârii, când documentul CSM a fost prezentat de contestatari ca o „listă neagră”. CSM transmite însă Comisiei Europene că identificarea autorilor unor declarații sau fapte publice este o necesitate probatorie și analitică, nu o măsură coercitivă.

Consiliul mai arată că procedura nu este nici nouă, nici excepțională, pentru că între 2011 și 2025 au existat 465 de cazuri similare în care CSM a folosit același mecanism legal.

De ce ajunge cazul la Comisia Europeană

CSM insistă că independența justiției nu este doar o problemă internă a României. În scrisoare sunt invocate art. 2 din Tratatul Uniunii Europene, care consacră statul de drept printre valorile fondatoare ale UE, art. 19 alin. (1) TUE, privind protecția jurisdicțională efectivă, și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale, privind dreptul la o instanță independentă și imparțială.

Mesajul este că instanțele naționale sunt și instanțe ale ordinii juridice a Uniunii Europene. Dacă independența lor este afectată, nu este pusă în discuție doar arhitectura constituțională internă, ci și aplicarea efectivă a dreptului Uniunii.

CSM califică transmiterea hotărârii către Comisia Europeană drept o comunicare de „avertizare timpurie” privind reziliența garanțiilor statului de drept.

CSM: Scrisoarea apără dreptul cetățenilor la instanțe independente
 
În finalul documentului, CSM precizează că puterea judecătorească din România recunoaște necesitatea criticii legitime, a răspunderii democratice și a reformelor bazate pe date și dovezi.

Consiliul face însă o distincție între critica legitimă și presiunea politică coordonată. În opinia Secției pentru judecători, ceea ce s-a întâmplat în ultimul an depășește cadrul unei dezbateri publice normale și reclamă protejarea puterii judecătorești.

CSM subliniază că scrisoarea este formulată în apărarea dreptului cetățenilor de a beneficia de instanțe independente, în cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene, precum și în apărarea echilibrului constituțional și a garanțiilor instituționale și financiare fără de care guvernarea democratică nu poate funcționa.

Consiliul transmite Comisiei Europene că rămâne la dispoziție pentru a furniza documentația care stă la baza hotărârii, materialele statistice și orice clarificări suplimentare necesare.