ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Judecătorul Amer Jabre de la Curtea de Apel București a obligat Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) ca, în metodologia de raportare a cazurilor de COVID-19, să separe pacienții decedați din cauza coronavirusului de cei care au murit având și alte afecțiuni. Judecătorul a impus ca INSP să specifice câți dintre infectați au fost vaccinați. Jabre a eliminat obligativitatea testării pentru personalul medical asimptomatic care a purtat echipamentul complet de protecție, a anunțat jurnalistul Valentin Busuioc vineri, 18 martie, pentru Lumea Justiției, oferind și minuta sentinței.

Uriașa manipulare la care s-a dedat Guvernul României în pandemie a fost desființată de către judecătorul Amer Jabre de la Curtea de Apel București. Miercuri, 9 martie 2022, Jabre a obligat Institutul National de Sănătate Publică (INSP) și al său Centru Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) să pună capăt confuziei în materie de raportări ale infectărilor cu coronavirus și mai ales a deceselor. 

Mai exact, Jabre a obligat INSP și CNSCBT să opereze numeroase modificări în Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), așa cum este ea valabilă începând cu data de 20 ianuarie 2022. (O găsiți anexată la final.) Concret, judecătorul a dispus ca metodologia să nu mai raporteze la grămadă pacienții care au murit de COVID și pe cei care au decedat cu COVID. Altfel spus: cei unde coronavirusul a fost cauza decesului și cei care erau infectati cu SARS-CoV-2, dar aveau și alte afecțiuni.

Foarte important: magistratul CAB a impus un mecanism mai riguros de raportare a cazurilor de pacienți vindecați. Mai precis, Amer Jabre a obligat INSP să considere vindecați doar acei indivizi care prezintă imunitate umorală (anticorpi IgG) sau imunitate celulară (transformare limfoblastică) – și nu doar teste RT-PCR.

Nu în ultimul rând, judecătorul Jabre a obligat INSP să elimine obligativitatea testării pentru personalul medical asimptomatic care a purtat echipamentul complet de protecție și precizeze ca acești angajați nu pot fi sursa de infecție pentru pacienți.

Menționăm că acțiunea a fost introdusă de către asociația „Medici pentru consimțământ informat”, condusă de dr. Anca Nițulescu  – medic primar ORL.

Prezentăm minuta sentinței nr. 484/2022 din dosarul nr. 6327/2/2021:

„Admite excepția tardivității celor două completări ale acțiunii, de către reclamanta Iliescu Margareta Paula. Respinge excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa caracterului de act administrativ al „Metodologiei”, ca neîntemeiată. Respinge excepția inadmisibilității acțiunii în modificarea „Metodologiei”, ca neîntemeiată. Respinge excepția inadmisibilității acțiunii introduse împotriva pârâților Institutul National de Sănătate Publică și Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, pentru lipsa plângerii prealabile față de aceștia, ca neîntemeiată. Respinge excepția inadmisibilității cererii de intervenție accesorie, pentru lipsa plângerii prealabile față de pârâtul Institutul Național de Sănătate Publică, ca neîntemeiată. Respinge excepția lipsei de interes a acțiunii, ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății.

Respinge acțiunea și cererile de intervenție accesorie introduse împotriva pârâtului Ministerul Sănătății, ca fiind promovate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea de suspendare a executării, formulată de reclamanta Asociația „Medici pentru Consimțământ Informat” în contradictoriu cu pârâții INSP și CNSCBT.

Admite în parte cererea de suspendare formulată de reclamanții persoane fizice în contradictoriu cu pârâții INSP și CNSCBT. În baza art.15 din Legea nr.554/2004, suspendă executarea față de reclamanții persoane fizice, până la soluționarea definitivă a acțiunii în modificarea metodologiei, a obligațiilor ce revin acestora, direct în temeiul metodologiei, ca urmare a definițiilor actuale de „Caz confirmat” și „Deces cauzat de COVID -19”. Respinge în rest cererea de suspendare.

Admite în parte acțiunea introdusă de reclamanți împotriva pârâților INSP și CNSCBT. Modifică Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19, varianta din 21.02.2022), astfel:

- Includerea în definiția „Caz confirmat” a condiției de întrunire a criteriilor clinice (pe lângă condiția existentă a criteriilor de laborator);

- Includerea în definiții a „Cazului vindecat – orice persoană care prezintă anticorpi IgG împotriva virusului SARS-CoV-2 (imunitate umorală prezentă) sau / și test de transformare limfoblastică la SARS-CoV-2 pozitiv (imunitate celulară prezentă), indiferent dacă persoana are sau nu test RT-PCR pozitiv în antecedente”;

- Includerea în Nota de la „Definițiile de caz COVID-19 asociat asistentei medicale” (pagina 5) a mențiunii „Personalul sanitar asimptomatic care a purtat echipamentul complet de protecție nu poate fi considerat sursa de infecție pentru pacienți”;

- Includerea în definiția „Deces cauzat de COVID 19” și a condiției ca pacientul sa fi prezentat semne și simptome specifice bolii Covid-19 (pe lângă condiția de a fi întrunit criteriile de laborator);

- Eliminarea paragrafelor: „Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces”;

- Introducerii paragrafelor: „Decesul survenit într-o unitate sanitară, la un pacient care se internează pentru agravarea unei boli cronice preexistente, adică la un pacient care prezintă simptomele, semnele și investigațiile paraclinice caracteristice respectivei boli (cancer, afecțiuni hematologice, diabet, boli neurologice etc.) și nu prezintă niciun semn și simptom specific Covid 19, nu poate fi considerat de cauza COVID 19, chiar dacă îndeplinește criteriile de laborator (pacientul are test RT-PCR pozitiv pentru SARS-CoV-2”;

- Includerea, între documentele doveditoare ale trecerii prin boală (Recomandări de prioritizare. Persoane care au trecut prin boală. Lit.A si B, pag.6), a testului anticorpi Ig G împotriva SARS-CoV-2 pozitiv, precum și a testului de imunitate celulară împotriva SARS-CoV-2 pozitiv;

- Includerea mențiunii (Recomandari de prioritizare. Lit. B, pct.3 pag.6): „Personalul medical care a purtat echipamentul de protecție și care este asimptomatic în a 3-a – a 5-a zi de la contactul cu cazuri confirmate nu este obligat să se testeze”;

- Înlocuirea paragrafului de la Lit.C „Recomandări de prioritizare” (pag.9), cu următorul paragraf: „În vederea prevenirii apariției focarelor de infecție cu SARS-CoV-2 în rândul personalului medico-sanitar și auxiliar din unitățile sanitare cu paturi, care prezintă semne și simptome specifice bolii Covid 19 (care se încadrează în categoria de „caz posibil”), este recomandată efectuarea unui test rapid antigenic zilnic sau cel puțin de două ori pe săptămână, indiferent de statutul vaccinal și de trecerea prin infecție, dacă aceasta a avut loc cu mai mult de 90 de zile anterior”, numai în măsura în care se interpretează că testarea prevazută de acest paragraf este obligatorie;

- Menționarea la rubrica „Investigații de laborator” (pag.9) a faptului ca, pe lângă testele RT-PCR și antigen, „Testările pot fi realizate...” și prin teste RT-PCR multiplex pentru detecția simultană a SARS-CoV-2 și a virusului gripal A/B, precum și prin teste de anticorpi, respectiv de imunitate celulară;

- Includerea între datele care trebuie raportate (pct.IX.Date de raportare, pag.12) și a datelor privitoare la statusul vaccinal al cazurilor confirmate: vaccinat / nevaccinat, tipul de vaccin primit, data vaccinării;

- Includerea în „Pct.XII. Analiza epidemiologica recomandată” (pag.16) a raportării separate, pe categorii de persoane vaccinate (cu indicarea separata a fiecărui tip de vaccin efectuat), respectiv nevaccinate, a: numărului de cazuri depistate zilnic / ratei de fatalitate săptămânale și cumulate / ratei de mortalitate săptămânale și cumulate.

Respinge în rest acțiunea. Admite în parte cererea de intervenție accesorie în interesul reclamanților, în măsura în care au fost admise cererile de suspendare și de modificare a metodologiei.

Prezenta hotărâre se va publica în Monitorul Oficial, în ipoteza rămânerii ei definitive, în condițiile art.23 din Legea nr.554/2004. Cu recurs în 5 zile de la comunicare, în privința soluției date cererii de suspendare. Cu recurs, în 15 zile de la comunicare în rest. Recursul se va depune la Curtea de Apel București, sub sancțiunea nulității. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția parților, prin intermediul grefei instantei, în condițiile art.396 alin.2 NCPC, azi, 09.03.2022”.

Citiți aici Metodologia INSP-CNSCBT.